Universitatea din Oradea, Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, Departamentul Științe Politice și Jurnalism organizează o dezbatere cu tema

Sunt invitați să participe și să conferențieze doi reputați specialiști în comunicare politică, de asemenea fiind reprezentanți de seamă ai jurnalismului românesc (audio-vizual):

CĂTĂLIN GOMBOȘ – jurnalist Radio România, www.veridica.ro

MARIAN VOICU – președinte al Asociației Alianța Internațională a Jurnaliștilor Români

Evenimentul se va desfășura joi, 12 decembrie, ora 11 – sediul FIRISPSC, Sala V014 (Amfiteatrul Nicolae Iorga), fiind invitați să participe studenți ai facultății noastre, cadre didactice, reprezentanți ai presei locale și elevi.

Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării a Universității din Oradea, Centrul de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir” Oradea, împreună cu, Muzeul Ţării Crişurilor Oradea – Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea, organizează conferința Țara Crișurilor și Oradea – o viziune monumentalistică a Evului Mediu și modernității timpurii, susținută de dr. Sergiu Isopescu și dr. Raluca Isopescu, de la Institutul Național al Patrimoniului, București. La eveniment, care va avea loc miercuri 11 decembrie 2024, ora 12⁰⁰ în sala de conferințe a Muzeului Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr. 1/A), vor lua cuvântul prof. univ. dr. Gabriel Moisa, manager al instituției muzeale, și prof. univ. dr. Sorin Șipoș, prorector al Universității din Oradea.

Sergiu Isopescu este șef al secției Monumente istorice și peisaje culturale din cadrul Institutului Național al Patrimoniului și a activat în trecut ca profesor universitar la Departamentul Arheologie și Istoria Artei – Universitatea București și ca șef al departamentului de istorie militară din cadrul Institutului de Studii Politice de Apărare și Istorie Militară. După 1990 a fost director științific al Direcției Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice.

Este arheolog medievist, autor al unor cărți despre fațada maritimă a Principatelor române în Evul Mediu și modernitatea timpurie, despre trecătorile Carpaților în istoria medievală militară europeană și a numeroase articole publicate în țară și străinătate. De asemenea, este membru al Comisiei Române de Istorie Militară și secretar general al Comitetului Național pentru Studii Sud-Est Europene al Academiei Române.

Raluca Isopescu este șefa Oficiului Patrimoniu Arheologic din cadrul Institutului Național al Patrimoniului, doctor în istorie medievală cu o teză publicată despre porturile maritime și dunărene în secolele XIII-XVI, absolventă a Școlii de înalte studii de cercetare și restaurare – Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” București, expert în arheologie medievală și specialist în cercetarea monumentelor istorice, în particular fortificații și structuri defensive, instalații portuare medievale. Totodată, este profesor asociat la Universitatea București, Facultatea de Istorie, în cadrul programului de master dedicat patrimoniului și resurselor culturale în societatea contemporană. Este autoare a mai multor studii și articole dedicate monumentelor istorice.

Conferința introduce publicul într-o altă abordare a trecutului, printr-o viziune numită monumentalistică, a formării peisajului istoric și a monumentelor acestuia, dispărute sau încă existente. De abia de o treime de secol arheologia peisajului, a grădinilor istorice au intrat în preocupările cercetătorilor, mai întâi în Franța prin săpăturile Annei Allimant-Verdillon și, mai recent, a colegilor polonezi, urmărind expansiunea baltică a teutonilor. Autorii conferinței cercetează arheologic de mai mulți ani vestigiile unui celebru parc din Țara Românească, din jurul palatului „Micul Trianon” al Cantacuzinilor de la Florești – Prahova. Rezultatele acestui demers i-au îndemnat să caute și sursele pentru o cercetare a peisajului istoric din nord-vestul-transilvan, de la Oradea, de care îi apropiase lucrul vreme de mulți ani în districtul Chioarului, în Poarta Someșului. Noua cercetare i-a purtat de la Biharea la Oradea, de la abația de la Sân Job la Chersig, îmbinând periegeza și castelologia cu studiul surselor diplomatice, cartografice și iconografice. Câteva din primele rezultate vor fi prezentate publicului în această conferință.

Intrarea este gratuită în limita a 150 de locuri!

 

Universitatea din Oradea îi invită pe toți cei care iubesc tradițiile și folclorul la un eveniment special dedicat sărbătorilor de iarnă. Joi, 12 decembrie 2024, de la ora 18:30, la Biblioteca Universitatea din Oradea, ceata de feciori din Cuzap va susține recitalul de colinde: „Și ne lasă gazdă-n casă, Florile dalbe”.

Momentul artistic va fi completat de conferința „Graiurile Domnului – Colindele tradiționale din Voievozi și Cuzap în contextul lor universal”, susținută de prof. univ. dr. Dan Octavian Cepraga, Universitatea din Padova.

Cu același prilej, în holul Bibliotecii Universității din Oradea, va fi vernisată expoziția Silviei Diamanti, care cuprinde imagini realizate la concertul susținut, în anul 2023, de colindătorii din Cuzap la Universitatea din Padova.

Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării (Universitatea din Oradea), Școala Doctorală de Istorie, Centrul de Studii Interdisciplinare „Silviu-Dragomir” Oradea-Chișinău în colaborare cu Departamentul de Istorie și cu sprijinul Muzeului Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, organizează lansarea volumului „BASARABIA. Dăinuire românească prin istorie și limbă”, a cărui autor este istoricul Ion Eremia, doctor habilitat în istorie și profesor universitar la Universitatea de Stat din Moldova.

Evenimentul va avea loc în data de 9 decembrie 2024, începând cu ora 11.30, în Sala de Conferințe a Bibliotecii Universității din Oradea, și se constituie într-o oportunitate de excepție pentru promovarea dialogului academic în jurul unei teme de o relevanță deosebită pentru istoriografia spațiului românesc și pentru studiile asupra identității naționale.

Autorul lucrării, profesorul Ion Eremia, este o personalitate de marcă în domeniul cercetării istorice, având o vastă experiență academică și un portofoliu științific impresionant, concretizat într-o serie de monografii individuale și colective, culegeri de documente, studii și articole publicate în reviste de specialitate din țară și străinătate. Cercetările sale se axează pe relațiile externe ale Țării Moldovei în epoca medievală și modernă timpurie, iar în ultimul timp s-a aplecat și pe istoria contemporană a Moldovei, incluzând analiza evoluției statului și a dinamicilor etnice. Profesorul Eremia este, de asemenea, membru al comitetelor de redacție ale mai multor reviste academice de prestigiu, precum Studia Universitatis Moldaviae, Tyragetia și ProMemoria.

 

Moderarea evenimentului va fi asigurată de Prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa, decanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării.

 

Volumul va fi prezentat de:

Prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș - Prorector al Universității din Oradea;

Conf. univ. dr. Igor Bercu - Decanul Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul Universității de Stat din Moldova;

Lector univ. dr. Radu Romînașu - Director al Departamentului de Istorie din cadrul Universității din Oradea.

 

Vă invităm să fiți alături de noi la această manifestare academică.

Conferința „De la Vlad Țepeș la Dracula: avatarurile unui prinț român între Orient si Occident”

Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării a Universității din Oradea împreună cu Școala Doctorală de Istorie, Centrul de Studii Interdisciplinare Silviu Dragomir Oradea, în parteneriat cu Muzeul Ţării Crişurilor Oradea – Complex Muzeal, organizează conferința „De la Vlad Țepeș la Dracula: avatarurile unui prinț român între Orient si Occident”, susținută de Prof. univ. dr. Matei Cazacu, Director de cercetări emerit la Centre national de la recherche scientifique, Paris. La evenimentul care va avea loc marți, 10 decembrie 2024, ora 12.00, în Aula Magna a Universității din Oradea, vor lua cuvântul prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, Prorector al Universității din Oradea, și prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa, Decan al Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării și Manager al Muzeului Țării Crișurilor.

Conferința va încerca să dezvăluie multiplele unghiuri din care a fost privită această importantă figură a secolului al XV-lea: voievod pentru istorici, tiran sângeros pentru cei care i-au manipulat imaginea pe firul intereselor politice ale vremii, vampir romantic pentru scriitori și cineaști. Pe scurt, erou al luptei antiotomane, demon nemilos care și-a tras dușmanii și detractorii în țeapă, prinț malefic al lumii tenebrelor. Longevitatea prezentei sale în conștiința oamenilor și interesul pe care continuă să-l suscite în zilele noastre l-au transformat pe Dracula într-unul dintre miturile noastre fundamentale: viața după moarte.

Istoric și scriitor, Matei Cazacu s-a născut pe 11 iulie 1946, la Sinaia. În 1964, a absolvit Liceul „Spiru Haret” din Bucureşti, iar în 1969 a obţinut licenţa la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Între 1969 şi 1973 a fost cercetător la Institutul de Istorie Nicolae Iorga al Academiei Române. A plecat ilegal din România în 1973 și s-a stabilit în Franța. Din 1977 a fost arhivist paleograf, diplomat al École Nationale des Chartes din Paris, iar în perioada 1977-1978 bibliotecar la Commission du Vieux Paris. În 1979 a obţinut, la Universitatea Paris I Sorbonne Panthéon, titlul de doctor în istorie şi civilizaţie bizantină şi postbizantină. Din 1979 a fost cercetător la Centre National de la Recherche Scientifique din Franţa, iar din 1992 conferenţiar la Institut National des Langues et Civilisations Orientales (INALCO) din Paris. În 1984 este diplomat al École Pratique des Hautes Études, IVe section, Paris. Din 1997, este doctor abilitat în istorie modernă și contemporană la Universitatea Paris X (Nanterre). Între 1975 şi 1992 este conferenţiar la Universitatea Paris IV, Sor­bonne Nouvelle.

Este autor a 25 de cărți și circa 100 de studii publicate în reviste de specialitate. A obținut Premiul Thiers și Medalia de argint a Academiei Franceze pentru volumul Dracula (2004).

Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării a Universității din Oradea împreună cu Muzeul Ţării Crişurilor Oradea – Complex Muzeal, Centrul de Studii Interdisciplinare Silviu Dragomir Oradea, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea și Librăriile Humanitas, organizează Conferința „Exilul românesc în secolul XX: între tradiție și inovație”, susținută de Prof.univ.dr. Matei CAZACU, Director de cercetări emerit la Centre național de la recherche scientifique, Paris, și lansarea cărții „Istorie și istorii. Simona Preda în dialog cu istoricul Matei CAZACU”, Editura Corint, 2024.

Evenimentul va avea loc luni, 9 decembrie 2024, ora 17.00, în Sala de conferințe a Muzeului Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr. 1/A) și va fi moderat de prof. univ. dr. Gabriel Moisa, managerul instituției muzeale orădene.

Istoric și scriitor, Matei Cazacu s-a născut pe 11 iulie 1946, la Sinaia. În 1964, a absolvit Liceul „Spiru Haret” din Bucureşti, iar în 1969 a obţinut licenţa la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Între 1969 şi 1973 a fost cercetător la Institutul de Istorie Nicolae Iorga al Academiei Române. A plecat ilegal din România în 1973 și s-a stabilit în Franța. Din 1977 a fost arhivist paleograf, diplomat al École Nationale des Chartes din Paris, iar în perioada 1977-1978 bibliotecar la Commission du Vieux Paris. În 1979 a obţinut, la Universitatea Paris I Sorbonne Panthéon, titlul de doctor în istorie şi civilizaţie bizantină şi postbizantină. Din 1979 a fost cercetător la Centre National de la Recherche Scientifique din Franţa, iar din 1992 conferenţiar la Institut National des Langues et Civilisations Orientales (INALCO) din Paris. În 1984 este diplomat al École Pratique des Hautes Études, IVe section, Paris. Din 1997, este doctor abilitat în istorie modernă și contemporană la Universitatea Paris X (Nanterre). Între 1975 şi 1992 este conferenţiar la Universitatea Paris IV, Sor¬bonne Nouvelle.

Din anul 1977, s-a angajat în mişcarea pentru apărarea drepturilor omului în România, mai întâi în mişcarea Paul Goma, apoi în Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului, Secţia română. Din 1982, a activat ca membru în Asociaţia pentru Apărarea Monumentelor Istorice din România şi în operaţiunea Villages roumains. Din 1977, a colaborat la Radio Europa Liberă, BBC, Vocea Americii, Radio France Internationale, Radio Canada, France Inter şi la televiziunea franceză (TF1 şi Antenne 2).

Este autor a 25 de cărți și circa 100 de studii publicate în reviste de specialitate. A obținut Premiul Thiers și Medalia de argint a Academiei Franceze pentru volumul Dracula (2004). În dialogul cu Simona Preda, istoricul consacrat în Franța evocă slujitori importanți ai muzei Clio din Romania interbelică și comunistă (Petre P. Panaitescu, George D. Florescu, Constantin C. si Dinu Giurescu, Ion Nestor, Emil Condurachi, Dumitru Tudor, Mihai Berza, Andrei Oțetea, Dan Berindei, Ștefan Ștefănescu, Șerban Papacostea, Florin Constantiniu, Paul și Dan Cernovodeanu, Nicolae Stoicescu, Aurel Decei) și din străinătate (Marc Bloch, Alexandre Bennigsen, Jacques Le Goff, Pierre Chaunu, Albert Soboul).

Urmărit de Securitate, cel cunoscut în documentele poliției secrete drept „obiectivul «Englezul»” și-a lărgit orizonturile spirituale și intelectuale prin contacte cu diplomați și istorici străini. De la Paris, s-a alăturat reprezentanților vocali ai emigrației – Mihai Sturdza, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Mihnea Berindei, Vlad Socor, Marie-France Ionesco, Maria Brătianu, Sanda Stolojan, Theodor Cazaban, Nicolae Stroescu-Stînișoară, Vlad Georgescu – și a devenit, în anii 1980, unul dintre criticii duri ai regimului Ceaușescu.

„A fi și a scrie ca un istoric echilibrat înseamnă, în primul rând, consultarea și cântărirea, evaluarea tuturor izvoarelor scrise și / sau orale, pe de o parte, și a lucrărilor altor autori pe o temă dată, pe de altă parte. Faza următoare constă în definirea subiectului și redactarea întrebărilor pe care istoricul le va pune surselor. Intervine aici competența sa în aprecierea valorii lor: limba, natura lor (cronici, scrisori, documente oficiale, inscripții, monumente etc.), modul cum ne-au parvenit – originale, copii, rezumate – și, evident, valoarea lor istorică”. (Matei Cazacu)

Intrarea este gratuită în limita a 150 de locuri!

Astăzi, 20 noiembrie, Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării a găzduit un eveniment care a oferit studenților posibilitatea de a intra în dialog cu reprezentanții societății civile și a discuta despre modul în care sunt utilizate canalele de social-media în procesul de comunicare și informare la nivelul societății, în general, și de către tineri în special. Evenimentul a avut loc cu participarea Doamnei Liana Ganea, Președinta Asociației ActiveWatch, cu activitate în domeniul monitorizării presei și a organizării de dezbateri cu privire drepturile omului, mass-media, buna guvernare, procese democratice și societate incluzivă, educație mediatică și civică; a Doamnei Nicoleta Fotiade, specialistă în educație digitală, fondator al Mediawise Society și activistă în domeniul respectării drepturilor omului și a proceselor electorale în societățile democratice, și Domnul Bogdan Manolea, specialist în dreptul tehnologiei informațiilor și cel al proprietății intelectuale/industriale, Director Executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet și proprietar al paginii web Legile Internetului, dar și activist civic.

Discuțiile au implicat atât studenții, cât și o parte a profesorilor acestei facultăți, au fost interactive și au vizat aspecte privind rolul și funcțiile noilor tehnologii media (Youtube, Instagram, TikTok, Facebook) pentru procesele democratice.

Oaspeții au fost plăcut surprinși de interesul studenților pentru subiectele de discuție propuse, dar  și de nivelul de literație digitală al acestora, despre care putem spune că se datorează atât interesului acestora pentru subiect, cât și unor cursuri și seminarii precum Internetul în afacerile internaționale, Gândire critică, Drept internațional și european, Instituții și organizații internaționale, Securitate europeană etc. pe care studenții le parcurg de-a lungul anilor de studiu. La rândul lor, la finalul întrevederii studenții s-au grupat în jurul invitaților și le-au adresat diverse alte întrebări, ceea ce a făcut ca atmosfera să fie una relaxată, dar și motivantă pentru oaspeți și cadrele didactice ale facultății.