Marţi, 7 aprilie, Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene a găzduit dezbaterea “NATO 2026”, prilejuită de marcarea a 77 de ani de la fondarea NATO şi 22 de ani de la aderarea României la Alianţă. În condiţiile ultimelor evoluţii ce ţin de adaptarea alianţei la provocările actuale, baza discuţiilor a fost reprezentată de trei întrebări cheie:

  1. Care este percepţia colectivă, dar şi individuală, în cadrul alianţei, a spectrului de riscuri şi ameninţări care trebuie să organizeze agenda de securitate?
  2. Ce fel de transformări şi reforme sunt necesare pentru a adapta alianţa la provocările actuale?
  3. Cum poate România să contribuie la consolidarea alianţei?

La eveniment, care a fost organizat în format on-line, au participat reprezentanţi din domeniul militar (General maior Cristian Dan, comandantul Comandamentului Corpului Multinaţional de Sud-Est al NATO, General maior (r) Ovidiu Uifăleanu)  membri ai comunității academice românești, specialiști în domeniul relaţiilor internaţionale şi studii de securitate, alături de studenți de la specializările de licență și masterat (#RISE, #RISEE, #SS, #DRCI, #SEE, #SE).

Intervenţiile participanţilor au scos în evidenţă importanţa NATO pentru mediul de securitate euro-atlantic, în condiţiile în care este necesară o adaptare şi transformare continuă a alianţei la noile provocări de securitate.

Prin aceste dezbateri, încurajăm implicarea cadrelor didactice şi a studenţilor pentru dezvoltarea unei agende de cercetare care să fie ancorată în realităţile actuale precum şi dezvoltarea unor metodologii capabile să surprindă complexitatea evoluţiilor sistemului internaţional de securitate.

 

Marţi, 24 martie, Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene a găzduit dezbaterea Iran în lumea secolului XXI: ce știm, ce credem că știm și ce ignorăm?
Discuţiile au pornit de la prezentarea unor idei şi argumente care fundamentează lucrarea de licenţă domnului Alexandru Dumitrescu (coord. Lect. Dr. Dacian Duna), specializarea Security Studies, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.  Prezentarea a fost focalizată pe o analiză a conceptelor ce stau la baza gândirii strategice iraniene, reprezentate de identitate, moştenirea istorică şi culturală, religie, precum şi considerente geopolitice şi economice.
Observaţiile, întrebările, comentariile şi sugestiile au scos evidenţă că, în complexitatea subiectului, există elemente de complementaritate, dar şi divergenţă, privind multidisciplinaritatea necesară aprofundării temei.
La eveniment, care a fost organizat în format on-line, au participat membri ai comunității academice românești, specialiști în domeniul relaţiilor internaţionale şi studii de securitate, alături de studenți de la specializările de licență și masterat (#RISE, #RISEE, #SS, #DRCI, #SEE, #SE).
Prin aceste dezbateri, încurajăm implicarea cadrelor didactice şi a studenţilor pentru dezvoltarea unei platforme de dezbatere, care să fie ancorată în realităţile actuale precum şi dezvoltarea unor metodologii capabile să surprindă complexitatea evoluţiilor sistemului internaţional.
 
Dezbaterea poate fi urmărită aici:

 

Miercuri, 25 martie, de la ora 11 va avea loc la sediul Departamentului de Ştiințe Politice şi Jurnalism din Oradea o nouǎ ediție a manifestǎrii „Invitații de serviciu”. În fața studenților Facultǎții de Istorie, Relații Internaționale, Ştiințe Politice şi Ştiințele Comunicǎrii vor veni de aceastǎ datǎ reprezentanții instituțiilor locale şi județene bihorene, pentru a le explica tinerilor care este rolul responsabilului pe chestiuni de comunicare instituționalǎ. 
Specialiştii invitați de cadrele didactice de la Jurnalism Oradea sunt Ligia Oala-director Cancelaria Prefectului Județului Bihor şi Octavian Haragoș - coordonatorul Biroului de presă din cadrul Primăriei Oradea.
Vor participa alǎturi de studenți şi liceeni şi profesori de la Colegiul Național ”Mihai Eminescu” Oradea, interesați de comunicare şi mass-media.
 Evenimentul se va desfǎşura în sala 002, clǎdirea 55 (sediul DSPSC) a Universitǎții din Oradea. Intrarea este liberǎ.
„Invitații de serviciu” este un proiect al specializǎrii Jurnalism, care îşi propune întâlniri cu profesionişti în domeniul comunicǎrii, care sǎ inspire tânǎra generație. Proiectul este coordonat de lect.univ.dr. Carmen Ungur-Brehoi, conf.univ.dr.habil Florin Ardelean, conf.univ.dr. Simona Fer şi prof.univ.dr.habil. Gabriela Goudenhooft.
Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării din cadrul Universității din Oradea împreună cu Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal și Centrul de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir” Oradea, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea organizează conferința intitulată 27 Martie 1918 – Ziua în care Basarabia și-a spus singură povestea, susținută de istoricul Igor Șarov. Evenimentul va avea loc marți, 24 martie 2026, de la ora 12.00, în Sala de conferințe a Muzeului Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr. 1/A).
Moderatorul conferinței este prof.univ.dr. Gabriel Moisa, decanul  Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, Universitatea din Oradea și managerul Muzeului Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, în timp ce cuvântul de salut va fi adresat de către prof.univ.dr. Sorin-Domițian Șipoș, prorector al Universității din Oradea.
Conferința propune o incursiune în contextul istoric al anului 1918, moment în care Unirea Basarabiei cu România a fost decisă prin vot de Sfatul Țării, la 27 martie 1918, la Chișinău. Prelegerea va analiza circumstanțele politice și sociale care au făcut posibilă această decizie, rolul elitei politice și intelectuale basarabene, precum și semnificațiile evenimentului pentru istoria României și pentru identitatea românească din spațiul dintre Prut și Nistru. Evenimentul din martie 1918 a constituit momentul în care reprezentanții legitimi ai provinciei au decis reunirea cu România, un act care a deschis drumul procesului mai larg de constituire a României Mari.
Prof. univ. dr. Igor Șarov (n. 1967, Căușeni, Republica Moldova) este specialist în istoria modernă și contemporană a Basarabiei. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova, unde a activat ulterior ca profesor și decan al Facultății de Istorie și Filosofie. De-a lungul carierei, a ocupat mai multe funcții publice și academice importante: vice-ministru al Culturii și ministru al Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova. În 2020 a fost ales rector al Universității de Stat din Moldova.
Autor a numeroase studii, articole și volume dedicate istoriei Basarabiei și relațiilor româno-moldovene, Igor Șarov este un promotor activ al cercetării istorice și al dialogului academic despre trecutul comun al românilor de pe ambele maluri ale Prutului.
Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării din cadrul Universității din Oradea împreună cu Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal organizează Zilele Filmului Istoric, ediția a III-a. Despre comunism în postcomunism,  un concept cultural inițiat cu scopul de a surprinde modul în care funcționează mecanismele de propagandă și manipulare pe mai multe paliere ale societății, cu aplecare asupra perioadei comuniste.
Evenimentul se va desfășura în 26-27 martie a.c., la Muzeul Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr. 1/A), Sala de conferințe.
Joi, 26 martie, ora 11.00, va avea loc dezbaterea 23 August 1944. Adevăr, manipulare și propagandă, la care vor participa prof.univ.dr. Virgiliu Țârău, istoric (Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca), prof.univ.dr. Ottmar Trașcă, istoric (Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca), și prof.univ.dr. Gabriel Moisa, decanul  Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, Universitatea din Oradea și managerul Muzeului Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal/.
Aceștia vor aborda momentul de la 23 August 1944 din mai multe perspective, pornind de la contextul internațional, desfășurarea evenimentului, până la modul în care a fost manipulat, distorsionat și ideologizat în anii regimului comunist și nu numai. În acest scop vor fi vizionate inclusiv fragmente de filme realizate în perioada comunistă. Dezbaterea va fi, de asemenea, un bun prilej pentru public de a dialoga pe marginea acestui subiect extrem de interesant și, de ce nu, actual.
Vineri, 27 martie, ora 17.00, va avea loc proiecția și dezbaterea pe marginea filmului Amintiri din Epoca de Aur 2: Dragoste în timpul liber (2009, regia Cristian Mungiu), în prezența actriței Tania Popa, alături de prof.univ.dr. Virgiliu Țârău, prof.univ.dr. Ottmar Trașcă, și prof.univ.dr. Gabriel Moisa
Filmul regizorului și scenaristului Cristian Mungiu este a doua parte a proiectului cinematografic Amintiri din Epoca de Aur constând dintr-o serie de șase scurtmetraje. Grupate în două părți, ele au fost lansate succesiv în lunile septembrie și octombrie 2009. Comedia este inspirată din legendele urbane care circulau în România ultimilor ani ai regimului comunist și reunește episoade independente, construite în jurul unor situații absurde, ironice sau tandre, care surprind viața cotidiană și strategiile de supraviețuire ale oamenilor într-o societate marcată de restricții.
Cu umor subtil și observație fină, poveștile din film explorează teme precum relațiile sentimentale, micile libertăți personale și dorința de normalitate într-o epocă dominată de reguli rigide. Prin combinația de comedie, nostalgie și realism, pelicula reconstituie atmosfera socială a anilor ’80 și evidențiază modul în care imaginația și solidaritatea deveneau forme de evadare din constrângerile vremii. Filmul oferă o perspectivă plină de farmec și ironie asupra memoriei colective a perioadei comuniste.
Alese mulțumiri partenerilor acestui eveniment cultural unic:  Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea, Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării din cadrul Universitatății din Oradea și Voodo Films.

Prorectorul Universității din Oradea, prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș își va lansa, luni 23 martie 2026, volumul intitulat „Între Orient și Occident – Imaginea Principatelor Române în relatările călătorilor străini (1710-1810)”.
Evenimentul va avea lor în Aula Magna a Universității din Oradea, începând cu ora 11:00.

Vor lua cuvântul:
prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa,
moderatorul lansării de carte, prof. univ. dr. Igor Șarov, de la Universitatea de Stat a Republicii Moldova – Chișinău și
lect. univ. dr. Stelian Nistor, Universitatea din Oradea.

La eveniment și-a anunțat prezența și rectorul Universității din Oradea, prof. univ. dr. habil. Constantin Bungău.

„Lucrarea propune o analiză a modului în care călătorii străini au perceput Moldova și Țara Românească în secolul al XVIII-lea, surprinzând dihotomia culturală și politică a unui spațiu aflat între influența otomană și cea occidentală. Dincolo de valoarea sa documentară, volumul oferă un model de scriere a istoriei naționale eliberate de constrângeri ideologice, contribuind semnificativ la studiul istoriei mentalităților și al identității românești. Pentru studenți și cercetători, această monografie se anunță a fi un suport teoretic și metodologic valoros în explorarea acestui curent istoric”, a spus, despre acest volum, prof. univ. dr. Igor Șarov, cu prilejul lansării cărții la Chișinău. De asemenea, lucrarea istoricului orădean a fost deja lansată și la Cluj, respectiv în Lugoj.

Cu acest prilej, conf. univ. dr. Oana Lianu va susține un moment muzical inspirat din folclorul românesc.


https://irispsc.uoradea.ro/ro/cercetare/manifestari-stiintifice
Marţi, 10 martie, Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene a găzduit dezbaterea “Turn of the World: Reconfigurarea sistemului internaţional”. La eveniment, care a fost organizat în format on-line, au participat membri ai comunității academice românești, specialiști în domeniul relaţiilor internaţionale şi studii de securitate, alături de studenți de la specializările de licență și masterat (#RISE, #RISEE, #SS, #DRCI, #SEE, #SE).
Fundamentul discuţiilor a fost reprezentat de concluziile Forumului Economic Mondial de la Davos şi Conferinţa de securitate de la Munchen, precum şi de evoluţiile recente în plan internaţional.
Intervenţiile participanţilor au scos în evidenţă elementele care sugerează policriza sistemului internaţional, atât din perspectivă teoretică, cât şi din perspectiva poziţiilor principalilor actori internaţionali (SUA, China, Federaţia Rusă şi UE).
Numitorul comun care poate fi extras din concluzii subliniază nevoia de reformare a sistemului, sau tranziţia către un nou sistem, multipolar, nu doar pentru depăşirea actualelor crize, cât mai ales pentru a se configura un mediu stabil si predictibil.
Prin aceste dezbateri, încurajăm implicarea cadrelor didactice şi a studenţilor pentru dezvoltarea unei agende de cercetare care să fie ancorată în realităţile actuale precum şi dezvoltarea unor metodologii capabile să surprindă complexitatea evoluţiilor sistemului internaţional.
Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării din cadrul Universității din Oradea împreună cu Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea și Librăria Humanitas, organizează o dublă lansare de carte: Noul Război Mondial al vechilor orgolii, autor Adrian CIOROIANU și Înainte de răspunsuri întrebările, autor Mihai MACI. Evenimentul va avea loc joi, 12 martie 2026, ora 17.00, în Sala de conferințe a Muzeului Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr. 1/A).
Noul Război Mondial al vechilor orgolii al lui Adrian Cioroianu a apărut la Editura Curtea Veche Publishing, București, 2024, iar Înainte de răspunsuri, întrebările, semnată de Mihai Maci, la Editura Polirom, Iași, 2025.
Adrian Cioroianu este profesor la Facultatea de Istorie a Universității din București, instituție în care lucrează de trei decenii. A fost ambasador pe lângă UNESCO la Paris între 2015 și 2020, iar din 2021 până în 2025 a ocupat funcția de manager al Bibliotecii Naționale a României. A publicat în numeroase ziare și reviste din țară.
Este autorul mai multor cărți de istorie, inclusiv despre comunismul românesc, și coautor de manuale școlare de istorie. A publicat seria Cea mai frumoasă poveste (Câteva adevăruri simple despre istoria românilor; Nu putem evada din istoria noastră; O țară se construiește zi de zi), cartea Frumoasă era Sena pe sub florile mele și mai multe volume de nonficțiune pentru copii.
Mihai Maci este lector la Universitatea din Oradea, în Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene, unde predă filosofie și discipline conexe. Domeniile sale de interes includ filosofia contemporană și modul în care gândirea est-europeană abordează istoria și cultura.
Este autorul mai multor eseuri și cărți de reflecție, printre care Anatomia unei imposturi. O școală incapabilă să învețe, în care analizează critic sistemul de învățământ românesc. A publicat numeroase articole pe teme sociale, educaționale și politice și este cunoscut pentru comentariile sale incisive despre realitățile societății românești.