Despre reportaj - gen de granita intre jurnalism si literatura

Ultima editie din 2025 a “Invitatilor de serviciu” a avut loc in 10 decembrie. Specialistul care le-a vorbit studenților facultatii noastre de această data a fost Pașcu Balaci, fost jurnalist, scriitor si avocat. Tinerii au aflat de la acesta care sunt diferentele dintre reportajul jurnalistic si cel literar, cum apare inspiratia pentru a scrie un reportaj, dar si ce calitati trebuie sa fie un ziarist pentru a putea scrie astfel de genuri jurnalistice.  Povestile specialistului au fost savuroase, multe dintre reportajele sale fiind istorisite de invitat sau citite de cei din sala, deoarece dnul Balaci a adus pentru exemplificare ziarele Flacara si Crisana in care materialele au fost tiparite. Pe langa ziare, Pascu Balaci a prezentat o parte din multele sale volume, in care se regasesc reportaje si le-a recitat sonete, compuse tot de el. Alaturi de studenti, au participat si doua clase de elevi de la Liceul Pedagogic Nicolae Bolcas din Beius, insotite de doamnele profesoare Ioana Iordache si EcaterinaDomocos.

Aula Magna a Universității din Oradea va găzdui, marți – 16 decembrie 2025, de la ora 14:00, evenimentul aniversar „Istorie locală și națională în context european”.

Universitatea din Oradea, prin Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, Școala Doctorală de Istorie, în colaborare cu Centrul de Studii Interdisciplinare Oradea–Chișinău, Universitatea de Stat din Moldova și Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, organizează evenimentul „Istorie locală și națională în context european”, dedicat împlinirii a 30 de ani de la înființarea Editurii Universității din Oradea. Evenimentul este realizat cu sprijinul organizațiilor studențești ale Universității din Oradea și în parteneriat cu Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Primăria comunei Rus, Parohia Ortodoxă Română Cuzap, Asociația ,,Slovensky Kulturny Kraj” și Asociația ,,Educoolt”.
Manifestarea va avea loc marți, 16 decembrie 2025, ora 14.00, în Aula Magna a Universității din Oradea, și va reuni un program structurat pe trei componente: prezentarea unor volume de specialitate, concert de colinde tradiționale și degustarea unor produse locale din satele Cuzap, Șinteu și Rus.

Vor lua cuvântul reprezentanți ai mediului academic și ai instituțiilor partenere: prof. univ. dr. habil. Igor Șarov, rectorul Universității de Stat din Moldova; prof. univ. dr. habil. Ștefan Purici, prorector al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava; prof. univ. dr. habil. Ion Eremia, director al Centrului de Studii Interdisciplinare Chișinău; conf. univ. dr. Igor Bercu, decan al Facultății de Istorie și Filosofie, Universitatea de Stat din Moldova; prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, prorector al Universității din Oradea; prof.univ.dr.habil. Gabriel Moisa, decan al Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării / manager al Muzeului Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal; pr. Ioan Toma, Parohia Ortodoxă Română Cuzap; Ioan Aurelian Cozma, primarul comunei Rus și Miroslav Iablonscik, consul general onorific al Republicii Slovace în România. Evenimentul va fi moderat de prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, prorector al Universității din Oradea.

Lansare de carte 
FLORIN ARDELEAN – POVESTIRI CA LUMEA
Editura Eikon

Invitat pentru a prezenta cartea este criticul și istoricul literar ION SIMUȚ.
Evenimentul va avea loc VINERI, 12 decembrie, ora 18, la BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ „GHEORGHE ȘINCAI” (Oradea, Calea Armatei Române, nr. 1A), Sala Amfiteatru (etajul I).
Criticul, scriitorul și editorul de carte VIANU MUREȘAN: Povestiri ca lumea este o carte despre frumusețea nevăzută a vieții obișnuite și despre puterea povestirii de a o transforma în literatură. Cu o voce matură, și adesea tandră, mânuind un limbaj expresiv, condimentat uneori cu expresii argotice fruste, nimerite în context, Florin Ardelean reușește să transforme timpul trecut într-un prezent continuu al scrierii.
Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării din cadrul Universității din Oradea și Muzeul Ţării Crişurilor Oradea – Complex Muzeal, organizează evenimentul de lansare a cărții Calea Mare – Istoria unui sat „fără istorie”, autor dr. Ioan Ciorba, apărută la Editura Muzeului Țării Crișurilor, Oradea, 2025, luni 8 decembrie 2025, ora 1600.
Ea valorifică o sumă importantă de documente arhivistice, informația oferită de aceasta fiind completată de o serie de date obținute pe cale orală. În cadrul lucrării sunt abordate aspecte ce țin de istoricul acestei localități, de viața religioasă, evoluția demografică, procesul educațional, sistemul ocupațional sau universul mental al locuitorilor săi.
Evenimentul va fi moderat de către prof.univ.dr.habil. Gabriel MOISA, decan al Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării / manager al Muzeului Ţării Crişurilor Oradea – Complex Muzeal, iar cartea va fi prezentată de prof.univ.dr.habil. Sorin-Domițian ȘIPOȘ, prorector al Universității din Oradea.

https://irispsc.uoradea.ro/ro/cercetare/manifestari-stiintifice
Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării din cadrul Universității din Oradea și Muzeul Ţării Crişurilor Oradea – Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea, organizează un nou eveniment de excepție în cadrul Colocviilor Muzeului Țării Crișurilor: conferința Diplomația culturală. Puterea cărții, susținută de prof.emerit Emil Constantinescu, Președintele Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.
Evenimentul va avea loc miercuri, 10 decembrie 2025, ora 17.00, în Sala de conferințe a Muzeului Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr. 1/A), și va fi moderat de prof.univ.dr.habil. Gabriel MOISA, decan al Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării / manager al Muzeului Ţării Crişurilor Oradea – Complex Muzeal.
Emil Constantinescu a fost președintele României în perioada 1996-2000, cel care a asigurat integrarea României în NATO și aderarea la Uniunea Europeană.
Conferința de la Oradea are rolul de a demonstra importanța Diplomației culturale, astăzi o nouă disciplină aflată în programele de studiu ale multor universități din lume și care pornește de la definiția profesorului Emil Constantinescu: „Diplomația culturală poate fi descrisă cel mai bine ca un set de acțiuni care utilizează schimbul de idei, valori și tradiții pentru a consolida relațiile, a spori cooperarea socio-culturală sau pentru a promova interesele naționale. Diplomația culturală poate fi practicată fie de sectorul public, fie de sectorul privat sau de societatea civilă”
Înainte de cariera politică, Emil Constantinescu și-a construit o carieră academică solidă în cadrul Universității din București. După absolvirea Facultății de Drept în 1960, s-a reorientat către geologie și a finalizat, în 1966, Facultatea de Geologie–Geografie. Ulterior, a obținut titlul de doctor în Geologie al Universității din București, completat de un titlu Doctor ès Sciences la Duke University, SUA.
Începând din 1966, a parcurs toate treptele carierei universitare — asistent, lector, conferențiar — devenind în 1991 profesor de Mineralogie și Cristalografie. Între 1991 și 1992 a fost profesor invitat la Duke University.
După 1990, implicarea sa în reforma învățământului superior i-a adus poziții de conducere: prorector al Universității din București (1990–1992), rector al aceleiași instituții (1992–1996) și președinte al Consiliului Național al Rectorilor (1992–1996). De-a lungul carierei, a publicat cărți și studii importante în domeniul geologiei și a fost membru al unor prestigioase societăți științifice internaționale. Între volumele publicate amintim: tetralogia „Timpul dărâmării, timpul zidirii” (2002), „Time of tearing down, time of building” (2005), „Adevărul destre România” (2004), „Păcatul original, sacrificiul fondator. Revoluția din ʼ89 așa cum a fost” (2009).
Ca președinte, s-a concentrat pe consolidarea instituțiilor democratice, apropierea României de structurile euro-atlantice și promovarea statului de drept.
După încheierea mandatului prezidențial, în calitatea sa de promotor al Diplomației culturale, Emil Constantinescu a reprezentat interesele naționale în organizațiile internaționale din conducerea cărora a făcut și continuă să facă parte, în foruri și conferințe academice, sporind prin inițiativele sale prestigiul României.
De numele său este legată „Inițiativa Levant pentru Pace Globală”, lansată în anul 2011 de Academia de Diplomație Culturală din Berlin, al cărei președinte era în acel moment, și preluată în anul 2017 de România, prin înființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.
„Inițiativa Levant pentru Pace Globală” a fost adoptată de Parlamentul României (2013) și Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (2014), a fost prezentată la ONU (2013, 2014, 2017) și UNESCO (2014), în Knesset și în fața Autorității Palestiniene, în Congresul SUA, Senatul Franței (2018), Senatul Italiei (2019, 2023), la Vatican (2017) și Summitul Mondial al Religiilor (2014, 2017, 2023), în Consiliul Europei (2019) și Parlamentul European (2025). Ea propune o nouă lectură a istoriei acestei regiuni și construirea unui nou model de cooperare, pornind de la Acordurile Abraham, bazat pe un amplu program de „cultură a păcii prin educație”.
Prin întreaga sa activitate, Emil Constantinescu este o voce respectată în spațiul public, o voce asociată cu promovarea valorilor democratice și a responsabilității civice.
Pentru participanții la conferință este pregătită expoziția Diplomația culturală și cultura păcii prin educație, care constituie, la rândul său, o pledoarie pentru Puterea cărții.
Expoziția reunește o colecție inedită de volume, ediții rare și obiecte, în mare parte cu dedicații olografe primite de Președintele Emil Constantinescu de la șefi de stat și personalități internaționale. Fiecare exponat vorbește despre un moment de dialog, de cooperare și de deschidere culturală, ilustrând parcursul diplomatic al României la cel mai înalt nivel într-o perioadă de transformări majore la nivel european și global.
În centrul expoziției se află cartea ca instrument de diplomație, valorificată nu doar ca obiect material, ci ca spațiu simbolic în care se întâlnesc memoria, ideile și valorile comune ale umanității. Fiecare volum expus devine o punte între culturi, un document al colaborării și un martor al dialogului dintre lideri politici, oameni de stat și spirite vizionare. Fiecare carte adună între paginile sale respectul dintre interlocutori, recunoașterea contribuției celuilalt și dorința de a construi o relație bazată pe încredere, înțelegere și responsabilitate morală.
Între exponate amintim:
Vizita pastorală a Sfântului Părinte Papa Ioan Paul al II-lea în România. Celebrări liturgice prezidate de Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea și de Preafericitul Patriarh Teoctist, București, 7-9 mai 1999, carte primită de la Papa Ioan Paul al II-lea, Pontif al Bisericii Catolice (1978-2005), cu dedicația: „Ca toți să fie una”, Ioan Paul al II-lea, București, 7-9 mai 1999, Between Hope and History Meeting Americaʼs Challenges for 21th Century, carte primită de la Bill Clinton, Președinte al Statelor Unite (1993-2001), cu dedicația: „Președintelui Emil Constantinescu, cu cele mai bune urări de succes în noul mandat”, Bill Clinton, ʼ97, Our Endangered Values, carte primită de la Jimmy Carter, Președinte al Statelor Unite (1977-1981), cu dedicația: „Cele mai bune urări”, Jimmy Carter, Tony Blair, A Journey, carte primită de la Tony Blair, Prim-ministru al Regatului Unit al Marii Britanii (1997-2007), cu dedicația: „Lui Emil, cu cel mai profund respect și admirație pentru întregul tău ajutor”.

 

Marți, 25 noiembrie, va avea loc la sediul Departamentului de Științe Politice și Științele Comunicării o nouă ediție a evenimentului "Invitații de serviciu". Se vor întâlni de această dată cu studenții Claudia Bonchiş, blogger, fost jurnalist si Dacian Palladi, consultant spre cunoaștere, fost city manager al orașului Oradea. Tema discuției va fi legată de rolul creatorilor de conținut și cel al inteligenței artificiale folosite tot mai mult în actualitate în noile media.
Manifestarea este organizată de catedra de Jurnalism Oradea și își dorește ca prin întâlnirile frecvente cu specialiști din domeniul comunicării, prin dialog despre lucruri practice, să încurajeze și să inspire studenții.
"Tinerii de la Jurnalism sunt dornici să se întâlnească cu practicieni media și să afle poveștile lor de viață. Văzând entuziasmul lor de la edițiile precedente, ne-am dorit să continuăm acest dialog cultural" a spus lectorul Carmen Ungur-Brehoi.
La proiectul "'Invitații de serviciu" vor lua parte și elevi de la mai multe licee din Oradea, cu care DSPSC a semnat parteneriate educaționale.
Discuțiile despre realizatorii de conținut și creativitatea artificială, ce se anunță deja captivante, vor avea loc în sala 002 din corpul C55 al Universității din Oradea. Intrarea este liberă.
Joi, 20 noiembrie, de la ora 13, va avea loc în Sala de conferințe a Bibliotecii Universitǎții din Oradea, masa rotundǎ "Exilul românesc, mărturie împotriva tǎcerii". Studenții de la specializările Istorie, Jurnalism  și Științe Politice vor citi şi vor discuta diferite fragmente din publicațiile editate de românii aflați în exil, mărturii despre represiunea și ororile regimului comunist din România Moderatorul activitǎții va fi bibliotecar dr. Anarela Chiș.
Masa rotundă este organizată în onoarea Monicăi Lovinescu (n. 19 noiembrie 1923), cea care a militat prin vocea ei de la Radio Europa Liberă pentru cei fără de voce din România, în timpul regimului comunist.
Cuvântul de salut din partea conducerii Universitǎții din Oradea va fi transmis de prorectorul prof. univ.dr.habil. Sorin Șipoș, urmat de prezentarea pe scurt a regimului comunist de cǎtre decanul FIRISPSC, prof. univ.dr.habil Gabriel Moisa şi de mesajul studenților în Istorie din cadrul Asociației „Gheorghe Șincai”.
Dupǎ  dialogul pe marginea mărturiilor citite în cadrul evenimentului, este plǎnuitǎ o vizitǎ a fondului de publicații ce a aparținut familiei Monica Lovinescu - Virgil Ierunca, ce a fost adus de la Paris şi care se aflǎ în prezent la Biblioteca Universității din Oradea.
Obiective urmǎrite de activitate sunt:
  1. omagiu prin lectură adus celor ce au luptat împotriva regimului comunist din România
  2. cunoașterea ororilor impuse de regimul comunist din țară pentru a nu lăsa ca acestea să poată fi repetate
  3. mărturia represiunii, terorii și ororilor din România comunistă prin lectura publicațiilor editate în exil în perioada comunistă
 Publicații (Bibliografie) din care urmeazǎ a fi lecturate fragmentele :
 Luceafărul: revista scriitorilor români în exil (noiembrie 1948) nr. 1
  1. Raoul S. Rubsen, Iadul pe pământ, Paris, 1955;
  2. Dumitru Nimigeanu, Însemnările unui țăran deportat din Bucovina, Paris, 1958;
  3. Dumitru Bacu, Pitești : centru de reeducare studențească, Madrid, 1963;
  4. Dumitru Bacu, Aiud : poezii, Madrid, 1961;
  5. Gheorghe Mazilu, În ghiarele securității, Marturii : 1983 anul detinutului politic roman
  6. Nicolae Dima, Amintiri din închisoare, Hamilton, Canada, 1974
  7. Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Șapte cuvinte către tineri, Munchen, 1979
  8. Comitetul pentru apărarea deținuților politici români, Cartea neagră a României : 1944-1983, Freiburg, 1983
  9. Cicerone Ionițoiu, Morminte fără cruce: contribuții la cronica rezistenței românești împotriva dictaturii comuniste, vol. 2, Freiburg, 1983
  10. România : violările drepturilor umane în „Epoca Ceaușescu” : extracte din lucrările seminarului internațional de la Roma din octombrie 1988, Roma, septembrie 1989
Organizatorii evenimentului sunt Biblioteca Universității din Oradea (bibliotecar dr. Anarela Chiș) și Asociația ”Gheorghe Șincai” a Studenților în Istorie Oradea, împreună cu partenerii Departamentul de Istorie și Departamentul de Științe Politice și Științele Comunicării, din cadrul Facultății de Istorie, Relații Internaționale Științe Politice și Științele Comunicării IRISPSC și  Asociația Alumni UO.