Miercuri, 25 martie, de la ora 11 va avea loc la sediul Departamentului de Ştiințe Politice şi Jurnalism din Oradea o nouǎ ediție a manifestǎrii „Invitații de serviciu”. În fața studenților Facultǎții de Istorie, Relații Internaționale, Ştiințe Politice şi Ştiințele Comunicǎrii vor veni de aceastǎ datǎ reprezentanții instituțiilor locale şi județene bihorene, pentru a le explica tinerilor care este rolul responsabilului pe chestiuni de comunicare instituționalǎ. 
Specialiştii invitați de cadrele didactice de la Jurnalism Oradea sunt Ligia Oala-director Cancelaria Prefectului Județului Bihor şi Octavian Haragoș - coordonatorul Biroului de presă din cadrul Primăriei Oradea.
Vor participa alǎturi de studenți şi liceeni şi profesori de la Colegiul Național ”Mihai Eminescu” Oradea, interesați de comunicare şi mass-media.
 Evenimentul se va desfǎşura în sala 002, clǎdirea 55 (sediul DSPSC) a Universitǎții din Oradea. Intrarea este liberǎ.
„Invitații de serviciu” este un proiect al specializǎrii Jurnalism, care îşi propune întâlniri cu profesionişti în domeniul comunicǎrii, care sǎ inspire tânǎra generație. Proiectul este coordonat de lect.univ.dr. Carmen Ungur-Brehoi, conf.univ.dr.habil Florin Ardelean, conf.univ.dr. Simona Fer şi prof.univ.dr.habil. Gabriela Goudenhooft.

Marţi, 7 aprilie, Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene a găzduit dezbaterea “NATO 2026”, prilejuită de marcarea a 77 de ani de la fondarea NATO şi 22 de ani de la aderarea României la Alianţă. În condiţiile ultimelor evoluţii ce ţin de adaptarea alianţei la provocările actuale, baza discuţiilor a fost reprezentată de trei întrebări cheie:

  1. Care este percepţia colectivă, dar şi individuală, în cadrul alianţei, a spectrului de riscuri şi ameninţări care trebuie să organizeze agenda de securitate?
  2. Ce fel de transformări şi reforme sunt necesare pentru a adapta alianţa la provocările actuale?
  3. Cum poate România să contribuie la consolidarea alianţei?

La eveniment, care a fost organizat în format on-line, au participat reprezentanţi din domeniul militar (General maior Cristian Dan, comandantul Comandamentului Corpului Multinaţional de Sud-Est al NATO, General maior (r) Ovidiu Uifăleanu)  membri ai comunității academice românești, specialiști în domeniul relaţiilor internaţionale şi studii de securitate, alături de studenți de la specializările de licență și masterat (#RISE, #RISEE, #SS, #DRCI, #SEE, #SE).

Intervenţiile participanţilor au scos în evidenţă importanţa NATO pentru mediul de securitate euro-atlantic, în condiţiile în care este necesară o adaptare şi transformare continuă a alianţei la noile provocări de securitate.

Prin aceste dezbateri, încurajăm implicarea cadrelor didactice şi a studenţilor pentru dezvoltarea unei agende de cercetare care să fie ancorată în realităţile actuale precum şi dezvoltarea unor metodologii capabile să surprindă complexitatea evoluţiilor sistemului internaţional de securitate.

 

Marţi, 24 martie, Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene a găzduit dezbaterea Iran în lumea secolului XXI: ce știm, ce credem că știm și ce ignorăm?
Discuţiile au pornit de la prezentarea unor idei şi argumente care fundamentează lucrarea de licenţă domnului Alexandru Dumitrescu (coord. Lect. Dr. Dacian Duna), specializarea Security Studies, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.  Prezentarea a fost focalizată pe o analiză a conceptelor ce stau la baza gândirii strategice iraniene, reprezentate de identitate, moştenirea istorică şi culturală, religie, precum şi considerente geopolitice şi economice.
Observaţiile, întrebările, comentariile şi sugestiile au scos evidenţă că, în complexitatea subiectului, există elemente de complementaritate, dar şi divergenţă, privind multidisciplinaritatea necesară aprofundării temei.
La eveniment, care a fost organizat în format on-line, au participat membri ai comunității academice românești, specialiști în domeniul relaţiilor internaţionale şi studii de securitate, alături de studenți de la specializările de licență și masterat (#RISE, #RISEE, #SS, #DRCI, #SEE, #SE).
Prin aceste dezbateri, încurajăm implicarea cadrelor didactice şi a studenţilor pentru dezvoltarea unei platforme de dezbatere, care să fie ancorată în realităţile actuale precum şi dezvoltarea unor metodologii capabile să surprindă complexitatea evoluţiilor sistemului internaţional.
 
Dezbaterea poate fi urmărită aici:

 

Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării din cadrul Universității din Oradea împreună cu Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal și Centrul de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir” Oradea, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea organizează conferința intitulată 27 Martie 1918 – Ziua în care Basarabia și-a spus singură povestea, susținută de istoricul Igor Șarov. Evenimentul va avea loc marți, 24 martie 2026, de la ora 12.00, în Sala de conferințe a Muzeului Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr. 1/A).
Moderatorul conferinței este prof.univ.dr. Gabriel Moisa, decanul  Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, Universitatea din Oradea și managerul Muzeului Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, în timp ce cuvântul de salut va fi adresat de către prof.univ.dr. Sorin-Domițian Șipoș, prorector al Universității din Oradea.
Conferința propune o incursiune în contextul istoric al anului 1918, moment în care Unirea Basarabiei cu România a fost decisă prin vot de Sfatul Țării, la 27 martie 1918, la Chișinău. Prelegerea va analiza circumstanțele politice și sociale care au făcut posibilă această decizie, rolul elitei politice și intelectuale basarabene, precum și semnificațiile evenimentului pentru istoria României și pentru identitatea românească din spațiul dintre Prut și Nistru. Evenimentul din martie 1918 a constituit momentul în care reprezentanții legitimi ai provinciei au decis reunirea cu România, un act care a deschis drumul procesului mai larg de constituire a României Mari.
Prof. univ. dr. Igor Șarov (n. 1967, Căușeni, Republica Moldova) este specialist în istoria modernă și contemporană a Basarabiei. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova, unde a activat ulterior ca profesor și decan al Facultății de Istorie și Filosofie. De-a lungul carierei, a ocupat mai multe funcții publice și academice importante: vice-ministru al Culturii și ministru al Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova. În 2020 a fost ales rector al Universității de Stat din Moldova.
Autor a numeroase studii, articole și volume dedicate istoriei Basarabiei și relațiilor româno-moldovene, Igor Șarov este un promotor activ al cercetării istorice și al dialogului academic despre trecutul comun al românilor de pe ambele maluri ale Prutului.