Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării și Centrul de Studii Interdisciplinare împreună cu Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea, vă invită sâmbătă, 27 ianuarie a.c., ora 13:00, la sediul Muzeului Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr.1/A), în sala de conferințe, la premiera națională într-o instituție publică, a proiecției filmului „Avram Iancu - Împotriva imperiului” (2024), durata 67 de minute, în regia lui Theo Thorn.
Vizionarea va fi urmată de o dezbatere pe marginea peliculei, la care vor participa Theo Thorn, regizor și prof.univ.dr. Gabriel Moisa, manager al Muzeului Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, alături de actorii din distribuția filmului: Horia Fedorca, Kata Panczel, Paula Hriscu, Damian Victor Oancea, Alin Panc și Sandu Pop (alias Văru' Săndel).
În anul omagial Avram Iancu, la împlinirea a 200 de ani de la nașterea sa, apare această primă docudramă românească, produsă de PaPa Pictures și Asociația Centrul de Arte Vizuale Transilvania Art, cu consultanța științifică asigurată de două instituții orădene, Universitatea din Oradea si Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, prin: prof.univ.dr.habil. Sorin Șipos, prorectorul Universității din Oradea și muzeograf în cadrul Muzeului Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, prof.univ.dr. Mihai Drecin și lector univ.dr. Radu Romînașu. Filmările au avut loc în perioada 9-15 octombrie 2023, în nordul județului Hunedoara, în satul tradițional restaurat RoVillage şi în jurul localității Brad, în satele Baia de Criș, Bulzeştii de Sus și în comuna Luncoiu de Jos.
Astfel, după avanpremiera filmului din 24 ianuarie, într-o zi cu totul specială, de Unirea Principatelor Române, care va avea loc în municipiul Brad (județul Hunedoara), orădenii sunt invitați la muzeu pentru o adevărată lecție de istorie.
Evenimentul se adresează tuturor celor interesați să descopere și să înțeleagă mai profund evenimentele din 1848, din plină Revoluție în Transilvania, când moții au răspuns chemării lui Avram Iancu de a apăra Munții Apuseni, întărind dorința „Crăișorului Munților”, aceea cum că „unicul dor al vieții mele este să-mi văd națiunea mea fericită”.
