Joi, 20 noiembrie, de la ora 13, va avea loc în Sala de conferințe a Bibliotecii Universitǎții din Oradea, masa rotundǎ "Exilul românesc, mărturie împotriva tǎcerii". Studenții de la specializările Istorie, Jurnalism  și Științe Politice vor citi şi vor discuta diferite fragmente din publicațiile editate de românii aflați în exil, mărturii despre represiunea și ororile regimului comunist din România Moderatorul activitǎții va fi bibliotecar dr. Anarela Chiș.

Masa rotundă este organizată în onoarea Monicăi Lovinescu (n. 19 noiembrie 1923), cea care a militat prin vocea ei de la Radio Europa Liberă pentru cei fără de voce din România, în timpul regimului comunist.

Cuvântul de salut din partea conducerii Universitǎții din Oradea va fi transmis de prorectorul prof. univ.dr.habil. Sorin Șipoș, urmat de prezentarea pe scurt a regimului comunist de cǎtre decanul FIRISPSC, prof. univ.dr.habil Gabriel Moisa şi de mesajul studenților în Istorie din cadrul Asociației „Gheorghe Șincai”.

Dupǎ  dialogul pe marginea mărturiilor citite în cadrul evenimentului, este plǎnuitǎ o vizitǎ a fondului de publicații ce a aparținut familiei Monica Lovinescu - Virgil Ierunca, ce a fost adus de la Paris şi care se aflǎ în prezent la Biblioteca Universității din Oradea.

Obiective urmǎrite de activitate sunt:

1. omagiu prin lectură adus celor ce au luptat împotriva regimului comunist din România
2. cunoașterea ororilor impuse de regimul comunist din țară pentru a nu lăsa ca acestea să poată fi repetate
3. mărturia represiunii, terorii și ororilor din România comunistă prin lectura publicațiilor editate în exil în perioada comunistă

 Publicații (Bibliografie) din care urmeazǎ a fi lecturate fragmentele :

 Luceafărul: revista scriitorilor români în exil (noiembrie 1948) nr. 1

1. Raoul S. Rubsen, Iadul pe pământ, Paris, 1955;
2. Dumitru Nimigeanu, Însemnările unui țăran deportat din Bucovina, Paris, 1958;
3. Dumitru Bacu, Pitești : centru de reeducare studențească, Madrid, 1963;
4. Dumitru Bacu, Aiud : poezii, Madrid, 1961;
5. Gheorghe Mazilu, În ghiarele securității, Marturii : 1983 anul detinutului politic roman
6. Nicolae Dima, Amintiri din închisoare, Hamilton, Canada, 1974
7. Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Șapte cuvinte către tineri, Munchen, 1979
8. Comitetul pentru apărarea deținuților politici români, Cartea neagră a României : 1944-1983, Freiburg, 1983
9. Cicerone Ionițoiu, Morminte fără cruce: contribuții la cronica rezistenței românești împotriva dictaturii comuniste, vol. 2, Freiburg, 1983
10. România : violările drepturilor umane în „Epoca Ceaușescu” : extracte din lucrările seminarului internațional de la Roma din octombrie 1988, Roma, septembrie 1989

Organizatorii evenimentului sunt Biblioteca Universității din Oradea (bibliotecar dr. Anarela Chiș) și Asociația ”Gheorghe Șincai” a Studenților în Istorie Oradea, împreună cu partenerii Departamentul de Istorie și Departamentul de Științe Politice și Științele Comunicării, din cadrul Facultății de Istorie, Relații Internaționale Științe Politice și Științele Comunicării IRISPSC și  Asociația Alumni UO.

Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării din cadrul Universității din Oradea, organizează, în parteneriat cu Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea, și Librăria Cărturești, un eveniment cultural deosebit, ce reunește cinematografia de excepție și istoria națională: proiecția filmului biografic Cravata Galbenă și două lansări de carte dedicate Reginei Maria și lui Sergiu Celibidache. Acesta va avea loc joi, 20 noiembrie a.c., ora 16.00, în Sala de conferințe a Muzeului Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr.1/A).

Evenimentul va debuta cu lansările a două volume de referință, apărute în 2025 la Editura Omnium, lucrări care îmbogățesc fondul istoriografic și memorialistic național. Primul volum, Regina Maria a României. Însemnări zilnice 1933, este o ediție îngrijită de Acad. Georgeta Filitti și Tudor Vișan-Miu, care dezvăluie detaliile cotidiene și reacțiile suveranei în fața crizelor politice majore din anul 1933. Al doilea volum, Spațiul Celibidache, semnat de Stejărel Olaru, istoric și director al editurii Omnium, reprezintă o monografie documentată care explorează nu doar excelența muzicală a dirijorului, ci și relația sa complexă și adesea tensionată cu regimul comunist și Securitatea.

În a doua parte a evenimentului va avea loc proiecția filmului, care acoperă peste șapte decenii din viața legendarului dirijor Sergiu Celibidache și este o producție cu finanțare exclusiv românească, realizată de o echipă de peste 300 de profesioniști. A fost filmat integral în România, cu sprijinul a cinci orchestre naționale, care au recreat concertele istorice ale lui Celibidache din Philadelphia, Buenos Aires, Veneția, București și Berlin. Filmul, regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul dirijorului, care semnează și scenariul împreună cu James Olivier, este una dintre cele mai ample producții cinematografice românești, un film despre geniu, sacrificiu și puterea unui vis. Din distribuție fac parte nume sonore ale cinematografiei internaționale, precum John Malkovich (în rolul lui Sergiu Celibidache la apusul vieții) și Ben Schnetzer (în rolul dirijorului la tinerețe și maturitate), alături de Sean Bean și Kate Phillips.

𝐎𝐫𝐢𝐳𝐨𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐦𝐨𝐝𝐞𝐫𝐧𝐢𝐭𝐚̆𝐭̧𝐢𝐢 𝐭𝐢𝐦𝐩𝐮𝐫𝐢𝐢 𝐢̂𝐧 𝐬𝐩𝐚𝐭̧𝐢𝐮𝐥 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞𝐬𝐜: 𝐨𝐚𝐦𝐞𝐧𝐢, 𝐟𝐚𝐩𝐭𝐞, 𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚̆𝐭̧𝐢 (𝐬𝐞𝐜𝐨𝐥𝐞𝐥𝐞 𝐗𝐕𝐈𝐈–𝐗𝐕𝐈𝐈𝐈)

Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării a Universității din Oradea și Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea, organizează conferința intitulată „Orizontul modernității timpurii în spațiul românesc: oameni, fapte, mentalități (secolele XVII-XVIII)” susținută de prof.univ.dr. Cristian LUCA, director al Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția. Evenimentul va avea loc joi, 13 noiembrie 2025, ora 17.00, în Sala de conferințe a Muzeului Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr.1/A).

Moderatori vor fi dr. Florina CIURE, șef Serviciu Istorie la Muzeul Țării Crișurilor, și prof.univ.dr.habil. Sorin ȘIPOȘ, prorector al Universității din Oradea.

Cristian Luca (n. 13 august 1974, București) a urmat studii de licență și masterat la Universitatea din București, Facultatea de Istorie, în 2006 obținând titlul de Doctor în Istorie al aceleiași universități. A parcurs toate treptele carierei universitare la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați: de la preparator, apoi lector, conferențiar, până la profesor universitar de Istorie medievală și pre-modernă a românilor și a Europei Răsăritene.

Din 2014 a ocupat funcția de director adjunct la Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția, ulterior devenind director.

În anul 2021 i s-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Naționale și Capodistriane din Atena (Grecia).

Printre principalele teme de cercetare ale profesorului Luca se numără: diplomația occidentală la Constantinopol în veacurile XVI–XVII; istoria social-economică a Principatelor Române în epoca modernă timpurie și relațiile diplomatice și comerciale dintre statele italiene și Europa Răsăriteană. În acest sens, este autorul a mai multor studii și volume, între care: Petru Cercel – un domn umanist în Țara Românească, Țările Române și Veneția în secolul al XVII-lea. Din relațiile politico-diplomatice, comerciale și culturale ale Țării Românești și ale Moldovei cu Serenissima și Dacoromano-Italica. Studi e ricerche sui rapporti italo-romeni nei secoli XVI-XVIII.

Conferința își propune să analizeze parcursul „modernității timpurii” în teritoriile românești din secolele XVII–XVIII, rolul elementelor active din societate ca vectori ai modernizării, ai transformărilor economice, sociale și culturale care au reconfigurat mentalitățile și deprinderile vremii. Negustorimea, prin conexiunile sale cu Occidentul, pe fondul dinamizării vieții economice, s-a dovedit un factor esențial al schimbării de paradigmă în spațiul românesc, contribuind substanțial la tranziția către modernitate prin adoptarea și impunerea instrumentelor capitaliste de gestiune economică, transformarea mentalităților și, implicit, a societății în care trăiau și activau. În pofida decalajelor dintre nivelul de dezvoltare al spațiului românesc și cel al Europei Occidentale, schimbările lente, dar ireversibile înregistrate în perioada fanariotă și în primul secol de administrație habsburgică în Transilvania, sub impulsul gândirii novatoare a Iluminismului, au condus la modernizarea graduală a societății prin adoptarea soluțiilor europene şi renunțarea treptată la formele și fondul oriental însușite în secolele de dominație otomană.

Joi, 13 noiembrie de la ora 12.00 se va desfășura la Biblioteca Universității din Oradea activitatea ajunsa la cea de-a doua ediție, „Un minut de lectura”. Vor participa studenții specializărilor Istorie, Relații Internaționale si Studii Europene, Studii de Securitate, Științe Politice si Jurnalism. Activitatea își propune să stimuleze interesul studenților pentru cititul conștient, expresiv într-un interval scurt de timp, să dezvolte exprimarea orală clară și fluentă prin lectura expresivă și să încurajeze gândirea critică și reflexivă asupra conținutului lecturii, dar mai ales să dezvolte spiritul de echipă și capacitatea de a împărtăși experiențe de lectură într-un climat deschis și prietenos. Tinerii implicați vor primi cărți si obiecte practice, care sǎ le fie de ajutor în acțiunile cotidiene de învǎțare, în sesiune.

În 31 octombrie 2025, în Sala de Consliu a Universității din Oradea au avut loc lucrările mesei rotunde cu tema „Securitate și coeziune socială în era războiului hibrid”. Evenimentul la care au participat cercetători și cadre didactice de la Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj Napoca și Universitatea din Oradea, i-a avut drept keynote speakeri pe prof.univ.dr. Valentin Naumescu - consilierul Președintelui României și pe prof.univ.dr. Gabriel Moisa - decanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele ale Comunicării. Tematica propusă spre dezbatere a stârnit multe discuții în direcția comportamentului guvernanților în contextul unui război hibrid și consecințele acestuia asupra coeziunii sociale, respectiv a eforturilor Uniunii Europene de a minimiza riscurile de securitate de la granițele sale externe. Evenimentul a continuat în 1 noiembrie cu o serie de activități care s-au desfășurat într-un cadru informal, deschis dialogului academic.

Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării din cadrul Universității din Oradea și Muzeul Ţării Crişurilor Oradea – Complex Muzeal organizează împreună cu Revista Familia în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea, Conferința DESPRE LIBERTATE, susținută de Varujan Vosganian, Președintele Uniunii Scriitorilor din România. Evenimentul va avea loc joi, 30 octombrie 2025, ora 17.00, în Sala de conferințe a Muzeului Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr. 1/A).

Conferința propune o reflecție asupra sensului libertății în lumea contemporană, asupra responsabilității care însoțește dreptul de a alege și asupra rolului conștiinței în construirea unei societăți democratice.

Evenimentul va fi moderat de Prof.univ.dr.habil. Gabriel MOISA Decan al Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării de la Universității din Oradea / manager al instituției muzeale, și va fi urmat de lansarea volumului DUBLU AUTOPORTRET, Editura Polirom, Iași, 2024, autor Varujan Vosganian. Prezentarea cărții va fi făcută de către Miron Beteg, redactor al Revistei Familia.

DUBLU AUTOPORTRET este o carte unică în felul ei, o cruciadă a inocenților. Paginile ei pot fi citite ca un jurnal în care stările lăuntrice și descrierile detaliate ale lumii înconjurătoare alternează, ca o reconstituire istorică a Revoluției, atât de necesară unei memorii colective înțesate de ambiguități, ca o meditație asupra istoriei ori, de ce nu, ca un roman de acțiune.

https://irispsc.uoradea.ro/ro/cercetare/manifestari-stiintifice

Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării a Universității din Oradea și Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea, organizează conferința intitulată „Despre patriotism”, susținută de prof.univ.dr. Ioan STANOMIR. Evenimentul va avea loc miercuri, 29 octombrie a.c., ora 17.00, în Sala de conferințe a Muzeului Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr.1/A) și va fi moderat de către prof.univ.dr.habil. Gabriel MOISA, decan al Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării și manager al instituției muzeale.

Ioan STANOMIR este profesor universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, unde predă cursuri de drept constituțional comparat, istoria ideilor politice și drepturile omului.

Reputat intelectual, profesorul Stanomir este implicat în proiecte de cercetare și dezbatere publică dedicate constituționalismului românesc, liberalismului și conservatorismului, precum și memoriei comunismului.

Este autorul a numeroase volume publicate la Editura Humanitas, între care se remarcă: „Conștiința conservatoare. Preliminarii la un profil intelectual”, „Sfinxul rus: Idei, identități și obsesii”, „La Centenar. Recitind secolul României Mari” și „Rusia, 1917. Soarele însângerat. Autocrație, revoluție și autoritarism”.

Prin conferința „Despre patriotism”, prof.univ.dr. Ioan Stanomir propune o reflecție asupra sensului autentic al iubirii de țară – un patriotism lucid, eliberat de excese ideologice, capabil să unească responsabilitatea civică și respectul pentru valorile democratice.

Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării din cadrul Universității din Oradea și Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea, organizează conferința „Asediul cetății Oradea din 1598: mărturiile lui Giovanni Marco Isolano și Melchior Von Redern”, susținută de cercetător dr. Ovidiu CRISTEA, de la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din București. Evenimentul va avea loc miercuri, 22 octombrie 2025, ora 17.00, în Sala de conferințe a Muzeului Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr.1/A). Moderatori vor fi dr. Florina CIURE, șef Serviciu Istorie al Muzeului Țării Crișurilor, și prof.univ.dr.habil. Sorin-Domițian ȘIPOȘ, prorector al Universității din Oradea.
Ovidiu Cristea (n. 30 iunie 1965, Constanța) a absolvit studiile universitare în domeniul istoriei la Universitatea București, Facultatea de Istorie, în anul 1993. În 2003 a obținut titlul de doctor în istorie, în cadrul Institutului de Istorie ,,Nicolae Iorgaˮ al Academiei Române cu teza Veneția și strâmtorile în secolele XIII-XIV, avându-l coordonator pe prof. Șerban Papacostea. A fost director al Institutului de Istorie ,,Nicolae Iorgaˮ din anul 2012 până în 2022, în prezent fiind cercetător.
Conferința susținută de Ovidiu Cristea vine să demonstreze că Asediul Oradiei din 1598 nu a schimbat decisiv cursul „Războiului cel Lung”, dar a reprezentat o victorie importantă pentru Habsburgi după înfrângerile recente. Într-un context politic tensionat, marcat de instabilitatea din Transilvania și de relațiile complicate dintre Sigismund Bathory și Curtea de la Praga, cetatea a fost apărată de o garnizoană redusă numeric care, timp de 40 de zile, a rezistat cu mari sacrificii atacurilor otomane conduse de Satîrgi Mehmed pașa. Relatările comandantului Melchior von Redern și ale lui Giovanni Marco Isolano oferă detalii valoroase despre lupte.

https://irispsc.uoradea.ro/ro/cercetare/manifestari-stiintifice

 Vineri și sâmbătă, 10 - 11 octombrie, Departamentul de Științe Politice și Științele Comunicării din cadrul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe politice și Științele Comunicării propune reuniunea academică având titlul: Jurnalismul tradițional și noile media: delimitări, practici și controverse. Este cea de-a zecea Conferință Mass-media în postcomunism: moștenire, evoluție, tendințe (prima a avut loc în anul 2016), aniversând astfel un deceniu de analize și dezbateri cu privire la evoluția mass-media după decembrie 1989, fiind aduse în prim-plan virtuțile și responsabilitățile jurnalismului scos de sub interdicțiile cenzurii, conjuncțiile acestuia cu politica, istoria sau literatura, precum și crizele de „creștere” consemnate în intervalul a 35 de ani. Anul acesta vor fi protagoniștii discuțiilor, prezentând lucrări, peste 60 de specialiști în comunicare, jurnaliști și universitari din țară (București, Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Arad, Bacău și Oradea),  precum și din Franța, Irlanda de Nord, Republica Moldova și Ungaria.

Deschiderea festivă și lucrările în plen vor avea loc la Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai”, vineri, de la ora 10. Vor susține conferințe cu privire la transformările suferite de mass-media, astăzi, sub impactul digitalizării și mediului virtual, profesorii Laurent BIGOT și Jérémie NICEY, Universitatea din Tours (Școala Publică de Jurnalism), precum și profesorul Bogdan Oprea, Universitatea din București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării. După prânz, începând cu ora 15,30, la sediul Departamentului de Jurnalism (Universitatea din Oradea, Campus II) vor fi susținute lucrări în patru secțiuni (paneluri). De asemenea, sunt programate și două secțiuni pentru comunicări online.

Sâmbătă, 11 octombrie, de la ora 10, participanții la Conferință se vor întâlni, la sediul Departamentului, cu studenții de la jurnalism, în cadrul Colocviului Învățământul jurnalistic din România: prezent și perspective.

Dincolo de beneficiul ideilor, dezbaterilor și polemicilor cordiale generate din abundență de conferințele de la Oradea, timp de zece ani, mai avem și profitul minunat al relațiilor colegiale și amicale statornicite între participanți. Comunitatea mică a specialiștilor în istoria presei și-a găsit aici o casă primitoare. Avem nădejdea că nu ne vom opri, iar bucuria întâlnirilor găzduite de Universitatea din Oradea va spori un bine comun.

Lucrările fiecărei ediții au fost tipărite în volume publicate la Editura Tritonic, din București. Totul a fost posibil și cu sprijinul unor sponsori precum D&C Oradea, Asociația „Țara Celor Trei Crișuri”, a partenerilor Asociația Română de Istorie a Presei – Filiala Crișana, Muzeul Țării Crișurilor, Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” și, nu în ultimul rând, cu implicarea instituțiilor media locale.