Detalii
Manifestări științifice
Accesări: 450

Marţi, 7 aprilie, Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene a găzduit dezbaterea “NATO 2026”, prilejuită de marcarea a 77 de ani de la fondarea NATO şi 22 de ani de la aderarea României la Alianţă. În condiţiile ultimelor evoluţii ce ţin de adaptarea alianţei la provocările actuale, baza discuţiilor a fost reprezentată de trei întrebări cheie:

  1. Care este percepţia colectivă, dar şi individuală, în cadrul alianţei, a spectrului de riscuri şi ameninţări care trebuie să organizeze agenda de securitate?
  2. Ce fel de transformări şi reforme sunt necesare pentru a adapta alianţa la provocările actuale?
  3. Cum poate România să contribuie la consolidarea alianţei?

La eveniment, care a fost organizat în format on-line, au participat reprezentanţi din domeniul militar (General maior Cristian Dan, comandantul Comandamentului Corpului Multinaţional de Sud-Est al NATO, General maior (r) Ovidiu Uifăleanu)  membri ai comunității academice românești, specialiști în domeniul relaţiilor internaţionale şi studii de securitate, alături de studenți de la specializările de licență și masterat (#RISE, #RISEE, #SS, #DRCI, #SEE, #SE).

Intervenţiile participanţilor au scos în evidenţă importanţa NATO pentru mediul de securitate euro-atlantic, în condiţiile în care este necesară o adaptare şi transformare continuă a alianţei la noile provocări de securitate.

Prin aceste dezbateri, încurajăm implicarea cadrelor didactice şi a studenţilor pentru dezvoltarea unei agende de cercetare care să fie ancorată în realităţile actuale precum şi dezvoltarea unor metodologii capabile să surprindă complexitatea evoluţiilor sistemului internaţional de securitate.

 

Detalii
Manifestări științifice
Accesări: 699
Marţi, 24 martie, Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene a găzduit dezbaterea Iran în lumea secolului XXI: ce știm, ce credem că știm și ce ignorăm?
Discuţiile au pornit de la prezentarea unor idei şi argumente care fundamentează lucrarea de licenţă domnului Alexandru Dumitrescu (coord. Lect. Dr. Dacian Duna), specializarea Security Studies, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.  Prezentarea a fost focalizată pe o analiză a conceptelor ce stau la baza gândirii strategice iraniene, reprezentate de identitate, moştenirea istorică şi culturală, religie, precum şi considerente geopolitice şi economice.
Observaţiile, întrebările, comentariile şi sugestiile au scos evidenţă că, în complexitatea subiectului, există elemente de complementaritate, dar şi divergenţă, privind multidisciplinaritatea necesară aprofundării temei.
La eveniment, care a fost organizat în format on-line, au participat membri ai comunității academice românești, specialiști în domeniul relaţiilor internaţionale şi studii de securitate, alături de studenți de la specializările de licență și masterat (#RISE, #RISEE, #SS, #DRCI, #SEE, #SE).
Prin aceste dezbateri, încurajăm implicarea cadrelor didactice şi a studenţilor pentru dezvoltarea unei platforme de dezbatere, care să fie ancorată în realităţile actuale precum şi dezvoltarea unor metodologii capabile să surprindă complexitatea evoluţiilor sistemului internaţional.
 
Dezbaterea poate fi urmărită aici:

 

Detalii
Manifestări științifice
Accesări: 712
Miercuri, 25 martie, de la ora 11 va avea loc la sediul Departamentului de Ştiințe Politice şi Jurnalism din Oradea o nouǎ ediție a manifestǎrii „Invitații de serviciu”. În fața studenților Facultǎții de Istorie, Relații Internaționale, Ştiințe Politice şi Ştiințele Comunicǎrii vor veni de aceastǎ datǎ reprezentanții instituțiilor locale şi județene bihorene, pentru a le explica tinerilor care este rolul responsabilului pe chestiuni de comunicare instituționalǎ. 
Specialiştii invitați de cadrele didactice de la Jurnalism Oradea sunt Ligia Oala-director Cancelaria Prefectului Județului Bihor şi Octavian Haragoș - coordonatorul Biroului de presă din cadrul Primăriei Oradea.
Vor participa alǎturi de studenți şi liceeni şi profesori de la Colegiul Național ”Mihai Eminescu” Oradea, interesați de comunicare şi mass-media.
 Evenimentul se va desfǎşura în sala 002, clǎdirea 55 (sediul DSPSC) a Universitǎții din Oradea. Intrarea este liberǎ.
„Invitații de serviciu” este un proiect al specializǎrii Jurnalism, care îşi propune întâlniri cu profesionişti în domeniul comunicǎrii, care sǎ inspire tânǎra generație. Proiectul este coordonat de lect.univ.dr. Carmen Ungur-Brehoi, conf.univ.dr.habil Florin Ardelean, conf.univ.dr. Simona Fer şi prof.univ.dr.habil. Gabriela Goudenhooft.

Detalii
Manifestări științifice
Accesări: 904
Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării din cadrul Universității din Oradea împreună cu Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal și Centrul de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir” Oradea, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea organizează conferința intitulată 27 Martie 1918 – Ziua în care Basarabia și-a spus singură povestea, susținută de istoricul Igor Șarov. Evenimentul va avea loc marți, 24 martie 2026, de la ora 12.00, în Sala de conferințe a Muzeului Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr. 1/A).
Moderatorul conferinței este prof.univ.dr. Gabriel Moisa, decanul  Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, Universitatea din Oradea și managerul Muzeului Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, în timp ce cuvântul de salut va fi adresat de către prof.univ.dr. Sorin-Domițian Șipoș, prorector al Universității din Oradea.
Conferința propune o incursiune în contextul istoric al anului 1918, moment în care Unirea Basarabiei cu România a fost decisă prin vot de Sfatul Țării, la 27 martie 1918, la Chișinău. Prelegerea va analiza circumstanțele politice și sociale care au făcut posibilă această decizie, rolul elitei politice și intelectuale basarabene, precum și semnificațiile evenimentului pentru istoria României și pentru identitatea românească din spațiul dintre Prut și Nistru. Evenimentul din martie 1918 a constituit momentul în care reprezentanții legitimi ai provinciei au decis reunirea cu România, un act care a deschis drumul procesului mai larg de constituire a României Mari.
Prof. univ. dr. Igor Șarov (n. 1967, Căușeni, Republica Moldova) este specialist în istoria modernă și contemporană a Basarabiei. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova, unde a activat ulterior ca profesor și decan al Facultății de Istorie și Filosofie. De-a lungul carierei, a ocupat mai multe funcții publice și academice importante: vice-ministru al Culturii și ministru al Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova. În 2020 a fost ales rector al Universității de Stat din Moldova.
Autor a numeroase studii, articole și volume dedicate istoriei Basarabiei și relațiilor româno-moldovene, Igor Șarov este un promotor activ al cercetării istorice și al dialogului academic despre trecutul comun al românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Detalii
Manifestări științifice
Accesări: 882
Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării din cadrul Universității din Oradea împreună cu Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal organizează Zilele Filmului Istoric, ediția a III-a. Despre comunism în postcomunism,  un concept cultural inițiat cu scopul de a surprinde modul în care funcționează mecanismele de propagandă și manipulare pe mai multe paliere ale societății, cu aplecare asupra perioadei comuniste.
Evenimentul se va desfășura în 26-27 martie a.c., la Muzeul Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr. 1/A), Sala de conferințe.
Joi, 26 martie, ora 11.00, va avea loc dezbaterea 23 August 1944. Adevăr, manipulare și propagandă, la care vor participa prof.univ.dr. Virgiliu Țârău, istoric (Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca), prof.univ.dr. Ottmar Trașcă, istoric (Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca), și prof.univ.dr. Gabriel Moisa, decanul  Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, Universitatea din Oradea și managerul Muzeului Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal/.
Aceștia vor aborda momentul de la 23 August 1944 din mai multe perspective, pornind de la contextul internațional, desfășurarea evenimentului, până la modul în care a fost manipulat, distorsionat și ideologizat în anii regimului comunist și nu numai. În acest scop vor fi vizionate inclusiv fragmente de filme realizate în perioada comunistă. Dezbaterea va fi, de asemenea, un bun prilej pentru public de a dialoga pe marginea acestui subiect extrem de interesant și, de ce nu, actual.
Vineri, 27 martie, ora 17.00, va avea loc proiecția și dezbaterea pe marginea filmului Amintiri din Epoca de Aur 2: Dragoste în timpul liber (2009, regia Cristian Mungiu), în prezența actriței Tania Popa, alături de prof.univ.dr. Virgiliu Țârău, prof.univ.dr. Ottmar Trașcă, și prof.univ.dr. Gabriel Moisa
Filmul regizorului și scenaristului Cristian Mungiu este a doua parte a proiectului cinematografic Amintiri din Epoca de Aur constând dintr-o serie de șase scurtmetraje. Grupate în două părți, ele au fost lansate succesiv în lunile septembrie și octombrie 2009. Comedia este inspirată din legendele urbane care circulau în România ultimilor ani ai regimului comunist și reunește episoade independente, construite în jurul unor situații absurde, ironice sau tandre, care surprind viața cotidiană și strategiile de supraviețuire ale oamenilor într-o societate marcată de restricții.
Cu umor subtil și observație fină, poveștile din film explorează teme precum relațiile sentimentale, micile libertăți personale și dorința de normalitate într-o epocă dominată de reguli rigide. Prin combinația de comedie, nostalgie și realism, pelicula reconstituie atmosfera socială a anilor ’80 și evidențiază modul în care imaginația și solidaritatea deveneau forme de evadare din constrângerile vremii. Filmul oferă o perspectivă plină de farmec și ironie asupra memoriei colective a perioadei comuniste.
Alese mulțumiri partenerilor acestui eveniment cultural unic:  Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea, Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării din cadrul Universitatății din Oradea și Voodo Films.

Detalii
Manifestări științifice
Accesări: 766
Prorectorul Universității din Oradea, prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș își va lansa, luni 23 martie 2026, volumul intitulat „Între Orient și Occident – Imaginea Principatelor Române în relatările călătorilor străini (1710-1810)”.
Evenimentul va avea lor în Aula Magna a Universității din Oradea, începând cu ora 11:00.

Vor lua cuvântul:
prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa,
moderatorul lansării de carte, prof. univ. dr. Igor Șarov, de la Universitatea de Stat a Republicii Moldova – Chișinău și
lect. univ. dr. Stelian Nistor, Universitatea din Oradea.

La eveniment și-a anunțat prezența și rectorul Universității din Oradea, prof. univ. dr. habil. Constantin Bungău.

„Lucrarea propune o analiză a modului în care călătorii străini au perceput Moldova și Țara Românească în secolul al XVIII-lea, surprinzând dihotomia culturală și politică a unui spațiu aflat între influența otomană și cea occidentală. Dincolo de valoarea sa documentară, volumul oferă un model de scriere a istoriei naționale eliberate de constrângeri ideologice, contribuind semnificativ la studiul istoriei mentalităților și al identității românești. Pentru studenți și cercetători, această monografie se anunță a fi un suport teoretic și metodologic valoros în explorarea acestui curent istoric”, a spus, despre acest volum, prof. univ. dr. Igor Șarov, cu prilejul lansării cărții la Chișinău. De asemenea, lucrarea istoricului orădean a fost deja lansată și la Cluj, respectiv în Lugoj.

Cu acest prilej, conf. univ. dr. Oana Lianu va susține un moment muzical inspirat din folclorul românesc.


https://irispsc.uoradea.ro/ro/cercetare/manifestari-stiintifice

Detalii
Manifestări științifice
Accesări: 808
Marţi, 10 martie, Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene a găzduit dezbaterea “Turn of the World: Reconfigurarea sistemului internaţional”. La eveniment, care a fost organizat în format on-line, au participat membri ai comunității academice românești, specialiști în domeniul relaţiilor internaţionale şi studii de securitate, alături de studenți de la specializările de licență și masterat (#RISE, #RISEE, #SS, #DRCI, #SEE, #SE).
Fundamentul discuţiilor a fost reprezentat de concluziile Forumului Economic Mondial de la Davos şi Conferinţa de securitate de la Munchen, precum şi de evoluţiile recente în plan internaţional.
Intervenţiile participanţilor au scos în evidenţă elementele care sugerează policriza sistemului internaţional, atât din perspectivă teoretică, cât şi din perspectiva poziţiilor principalilor actori internaţionali (SUA, China, Federaţia Rusă şi UE).
Numitorul comun care poate fi extras din concluzii subliniază nevoia de reformare a sistemului, sau tranziţia către un nou sistem, multipolar, nu doar pentru depăşirea actualelor crize, cât mai ales pentru a se configura un mediu stabil si predictibil.
Prin aceste dezbateri, încurajăm implicarea cadrelor didactice şi a studenţilor pentru dezvoltarea unei agende de cercetare care să fie ancorată în realităţile actuale precum şi dezvoltarea unor metodologii capabile să surprindă complexitatea evoluţiilor sistemului internaţional.

Detalii
Manifestări științifice
Accesări: 851
Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării din cadrul Universității din Oradea împreună cu Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea și Librăria Humanitas, organizează o dublă lansare de carte: Noul Război Mondial al vechilor orgolii, autor Adrian CIOROIANU și Înainte de răspunsuri întrebările, autor Mihai MACI. Evenimentul va avea loc joi, 12 martie 2026, ora 17.00, în Sala de conferințe a Muzeului Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr. 1/A).
Noul Război Mondial al vechilor orgolii al lui Adrian Cioroianu a apărut la Editura Curtea Veche Publishing, București, 2024, iar Înainte de răspunsuri, întrebările, semnată de Mihai Maci, la Editura Polirom, Iași, 2025.
Adrian Cioroianu este profesor la Facultatea de Istorie a Universității din București, instituție în care lucrează de trei decenii. A fost ambasador pe lângă UNESCO la Paris între 2015 și 2020, iar din 2021 până în 2025 a ocupat funcția de manager al Bibliotecii Naționale a României. A publicat în numeroase ziare și reviste din țară.
Este autorul mai multor cărți de istorie, inclusiv despre comunismul românesc, și coautor de manuale școlare de istorie. A publicat seria Cea mai frumoasă poveste (Câteva adevăruri simple despre istoria românilor; Nu putem evada din istoria noastră; O țară se construiește zi de zi), cartea Frumoasă era Sena pe sub florile mele și mai multe volume de nonficțiune pentru copii.
Mihai Maci este lector la Universitatea din Oradea, în Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene, unde predă filosofie și discipline conexe. Domeniile sale de interes includ filosofia contemporană și modul în care gândirea est-europeană abordează istoria și cultura.
Este autorul mai multor eseuri și cărți de reflecție, printre care Anatomia unei imposturi. O școală incapabilă să învețe, în care analizează critic sistemul de învățământ românesc. A publicat numeroase articole pe teme sociale, educaționale și politice și este cunoscut pentru comentariile sale incisive despre realitățile societății românești.

Detalii
Manifestări științifice
Accesări: 975
Universitatea din Oradea împreună cu Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal, și în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea, organizează evenimentul de lansare a volumului Nomenclatura comunistă din Bihor – Stop cadru: anul 1989, semnat de prof.univ.dr.habil. Gabriel MOISA, decanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării.
Apărut la Editura Muzeului Țării Crișurilor, Oradea/Editura Mega, Cluj-Napoca, în anul 2025, volumul propune o discuție asupra destinului elitelor comuniste bihorene surprinse în momentul de cumpănă al anului 1989.
Pornind de la documente de arhivă, presă de epocă și studii de specialitate, autorul realizează un „stop-cadru” asupra nomenclaturii județene în ultimele luni ale regimului Nicolae Ceaușescu. Cartea investighează cine erau privilegiații sistemului comunist în Bihor, din ce medii proveneau, ce roluri ocupau și cum au traversat momentul decembrie 1989. Volumul oferă totodată o cheie de interpretare pentru înțelegerea continuităților dintre vechiul regim și structurile de putere postcomuniste, explicând modul în care o parte semnificativă a nomenclaturii a reușit să se adapteze și să influențeze decisiv configurația politică, administrativă și economică a Bihorului postdecembrist.
Pentru a încerca o înțelegere cât mai bună a celor întâmplate, autorul se întoarce în anul 1989, întrucât, în cadrul cercetărilor sale consacrate anului în cauză, i-au atras atenția, spune acesta, câteva aspecte asupra cărora a stăruit adesea de-a lungul timpului. Este vorba despre destinul postdecembrist al celor care se aflau în fruntea comuniștilor bihoreni, un grup de privilegiați ai fostului regim, surprinși în „fotografia” de final a anului 1989, la Conferința organizației județene Bihor a Partidului Comunist Român, desfășurată în sala Teatrului din Oradea, la 8 noiembrie 1989.
Lecturând volumul, cei care cunosc mai mult sau mai puțin bine peisajul politic, administrativ, social, cultural, militar, antreprenorial etc. din Bihorul postdecembrist vor constata, cu surprindere sau nu, că o parte importantă a acestora au avut cariere de succes în anii care au urmat căderii lui Nicolae Ceaușescu, iar unele sunt vizibile și bine tușate multă vreme după schimbările din 1989. Practic, ne spune autorul, cei din „fotografia” de final a anului 1989 au „acaparat” Bihorul postdecembrist. Astfel, nu este foarte greu de înțeles, spune acesta, spre exemplu, de ce doar unii au avut succes profesional sau politic ori de ce alții s-au poziționat sau se poziționează încă, într-un fel sau altul, în peisajul public. De asemenea, devine poate mai clar de ce reflexele antioccidentale, asemeni celor din comunism, sunt foarte prezente și de ce modelele unor societăți autoritar-totalitare revin în actualitate. Investigând documentele și presa anului 1989, subliniază Gabriel Moisa, se poate spune că aproape toți provin din același „stop-cadru” al anului 1989 sau din zone adiacente acestuia, adică din listele oficiale elaborate în 1989 ca făcând parte din nomenclatura comunistă locală.
Lucrarea oferă cititorilor o perspectivă lucidă și documentată asupra unui moment esențial din istoria recentă, demonstrând că, pentru a înțelege România de astăzi, este necesar să privim cu onestitate și rigoare către anul 1989 și către oamenii care au modelat tranziția.
Cuvântul de salut la eveniment va fi adresat de către prof.univ.dr.habil. Sorin-Domițian ȘIPOȘ, prorector al Universității din Oradea, iar alături de autor va fi prezent, în calitate de invitat special, prof.univ.dr.habil. Adrian CIOROIANU, de la Universitatea din București.
 

Detalii
Manifestări științifice
Accesări: 896
Jérôme BURIDANT este profesor de geografie la Universitatea Jules Verne din Picardia (Franța). A fost decanul Facultății de Istorie-Geografie a acestei universități din 2016 până în 2024 și în prezent conduce Unitatea Mixtă de Cercetare EDYSAN (Ecologie și Dinamica Sistemelor Antropice), care depinde de CNRS (Centrul Național de Cercetare Științifică, Franța). Lucrările sale se concentrează pe ecologia istorică a mediilor forestiere din nordul Franței, din antichitate până în perioada contemporană. A publicat 5 cărți și 75 de articole științifice.
https://www.uoradea.ro/universitatea-din-oradea-inedit-curs-de-arheologie-forestiera-sustinut-de-profesorul-jerom-buridant/

  1. Conferința Arheologia cetății din Doullens Somme, Franța
  2. Lansare de carte Moștenirea lui Corneliu Coposu – Principii și valori pentru eternitate
  3. Șușmanii. Epopeea anticomunistă din Apuseni (1948-1958)
  4. Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030
  5. Despre reportaj - gen de granița intre jurnalism si literatura