𝐎𝐫𝐢𝐳𝐨𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐦𝐨𝐝𝐞𝐫𝐧𝐢𝐭𝐚̆𝐭̧𝐢𝐢 𝐭𝐢𝐦𝐩𝐮𝐫𝐢𝐢 𝐢̂𝐧 𝐬𝐩𝐚𝐭̧𝐢𝐮𝐥 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞𝐬𝐜: 𝐨𝐚𝐦𝐞𝐧𝐢, 𝐟𝐚𝐩𝐭𝐞, 𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚̆𝐭̧𝐢 (𝐬𝐞𝐜𝐨𝐥𝐞𝐥𝐞 𝐗𝐕𝐈𝐈–𝐗𝐕𝐈𝐈𝐈)
Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării a Universității din Oradea și Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea, organizează conferința intitulată „Orizontul modernității timpurii în spațiul românesc: oameni, fapte, mentalități (secolele XVII-XVIII)” susținută de prof.univ.dr. Cristian LUCA, director al Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția. Evenimentul va avea loc joi, 13 noiembrie 2025, ora 17.00, în Sala de conferințe a Muzeului Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr.1/A).
Moderatori vor fi dr. Florina CIURE, șef Serviciu Istorie la Muzeul Țării Crișurilor, și prof.univ.dr.habil. Sorin ȘIPOȘ, prorector al Universității din Oradea.
Cristian Luca (n. 13 august 1974, București) a urmat studii de licență și masterat la Universitatea din București, Facultatea de Istorie, în 2006 obținând titlul de Doctor în Istorie al aceleiași universități. A parcurs toate treptele carierei universitare la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați: de la preparator, apoi lector, conferențiar, până la profesor universitar de Istorie medievală și pre-modernă a românilor și a Europei Răsăritene.
Din 2014 a ocupat funcția de director adjunct la Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția, ulterior devenind director.
În anul 2021 i s-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Naționale și Capodistriane din Atena (Grecia).
Printre principalele teme de cercetare ale profesorului Luca se numără: diplomația occidentală la Constantinopol în veacurile XVI–XVII; istoria social-economică a Principatelor Române în epoca modernă timpurie și relațiile diplomatice și comerciale dintre statele italiene și Europa Răsăriteană. În acest sens, este autorul a mai multor studii și volume, între care: Petru Cercel – un domn umanist în Țara Românească, Țările Române și Veneția în secolul al XVII-lea. Din relațiile politico-diplomatice, comerciale și culturale ale Țării Românești și ale Moldovei cu Serenissima și Dacoromano-Italica. Studi e ricerche sui rapporti italo-romeni nei secoli XVI-XVIII.
Conferința își propune să analizeze parcursul „modernității timpurii” în teritoriile românești din secolele XVII–XVIII, rolul elementelor active din societate ca vectori ai modernizării, ai transformărilor economice, sociale și culturale care au reconfigurat mentalitățile și deprinderile vremii. Negustorimea, prin conexiunile sale cu Occidentul, pe fondul dinamizării vieții economice, s-a dovedit un factor esențial al schimbării de paradigmă în spațiul românesc, contribuind substanțial la tranziția către modernitate prin adoptarea și impunerea instrumentelor capitaliste de gestiune economică, transformarea mentalităților și, implicit, a societății în care trăiau și activau. În pofida decalajelor dintre nivelul de dezvoltare al spațiului românesc și cel al Europei Occidentale, schimbările lente, dar ireversibile înregistrate în perioada fanariotă și în primul secol de administrație habsburgică în Transilvania, sub impulsul gândirii novatoare a Iluminismului, au condus la modernizarea graduală a societății prin adoptarea soluțiilor europene şi renunțarea treptată la formele și fondul oriental însușite în secolele de dominație otomană.
