Masă rotundă internațională Jean Monnet, intitulată From Exclusive Borders to Inclusive Frontiers in the Western Balkans
În data de 30 Mai 2024, Departamentului de Relații Internaționale și Studii Europene din cadrul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării organizează la Universitatea din Oradea, masa rotundă internațională From Exclusive Borders to Inclusive Frontiers in the Western Balkans.
Evenimentul științific reprezintă una dintre activitățile proiectului Jean Monnet intitulat The legitimacy of new regionalism in the European Integration process. From exclusive borders to inclusive frontiers in the Western Balkansfinanțat de către Comisia Europeană prin Programul Jean Monnet, cod proiect: 101085662 WBREGIO, coordonat de Conferențiar univ. dr. Polgár István din cadrul Departamentului de Relații Internaționale și Studii Europene.
Deschiderea oficială va avea loc in data de 30.05.24, Joi de la ora 9 în Sala de Consiliu al Universității din Oradea. După deschiderea oficială, lucrările mesei rotunde vor continua în Sala de Consiliu al UO, avându-i ca protagoniști pe Prof. univ. dr. Lazar Zsolt, președinte Societatea Sârbă de Sociologie, Universitatea din Novi Sad, Serbia; Prof.univ.dr. Ehlimana Spahic, directorul Departamentului de Științe Politice de la Universitatea din Sarajevo, Prof.univ.dr. Avdi Smajljaj Department of Political Sciences and International Relations, Universitatea Epoka, Tirana, Albania respectiv pe Prof. univ. dr. Islam Jusufi, cercetător științific, Skopje, Macedonia de Nord.
Pe parcursul zilei de Joi, 30 Mai 2024, lucrările mesei rotunde vor continua împărțite pe 3 secțiuni, în Campus II, clădirea V, sediul Facultății de Istorie, Relații Internațional, Științe Politice și Științele Comuncării.
PAUL E. MICHELSON ÎN DIALOG CU STUDENȚII
Sediul Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir” Oradea a fost miercuri, 15 mai 2024, locul unei întâlniri de excepție. Istoricul american Paul E. Michelson, profesor emerit la Universitatea Huntington SUA, s-a întâlnit cu studenții Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării de la Universitatea din Oradea. Paul E. Michelson este expert în istoria modernă și contemporană a românilor, pasionat de istoria românilor, cunoscător al limbii române și iubitor de România.
În aceste zile, distinsul profesor american s-a aflat la Oradea, unde a desfășurat mai multe activități științifice.
Întâlnirea cu studenții orădeni a vizat schimbul de idei cu privire la locul și rolul istoriei în cele două societăți, americană și română: Care este specificul cercetării istorice în prezent? Cum este studiată istoria la nivelul universitar? Care sunt motivațiile tinerilor care aleg istoria? Ce opțiuni de carieră au tinerii absolvenți de istorie? Care va fi locul și rolul istoriei în viitor?
Evenimentul a fost coordonat și moderat de prof. univ. dr. Sorin Șipoș, prorectorul Universității din Oradea, și realizat în parteneriat cu Asociația „Gheorghe Șincai” a studenților în Istorie.

Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării din cadrul Universității din Oradea, împreună cu Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea, organizează 𝐶𝑜𝑛𝑓𝑒𝑟𝑖𝑛𝑡̧𝑎 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝐫𝐞𝐠𝐚𝐥𝐚̆, 𝐮𝐧 𝐫𝐚̆𝐬𝐭𝐢𝐦𝐩 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐠𝐫𝐞𝐬, 𝑠𝑢𝑠𝑡̦𝑖𝑛𝑢𝑡𝑎̆ 𝑑𝑒 𝐴𝑐𝑎𝑑. 𝐺𝑒𝑜𝑟𝑔𝑒𝑡𝑎 𝐹𝑖𝑙𝑖𝑡𝑡𝑖 membru de onoare al Academiei Române. Evenimentul face parte din 𝐙𝐢𝐥𝐞𝐥𝐞 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐓̦𝐚̆𝐫𝐢𝐢 𝐂𝐫𝐢𝐬̦𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫, 𝐞𝐝𝐢𝐭̦𝐢𝐚 𝐚 𝐗𝐗𝐕𝐈-𝐚.

Conferința 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝐫𝐞𝐠𝐚𝐥𝐚̆, 𝐮𝐧 𝐫𝐚̆𝐬𝐭𝐢𝐦𝐩 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐠𝐫𝐞𝐬 propune publicului bihorean o incursiune în jurul celei mai fascinante femei a secolului XX, Regina Maria, și va fi moderată de prof.univ.dr.habil. Gabriel MOISA, decanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării.

Conferința va fi urmată de prezentarea volumului „𝐈̂𝐧𝐬𝐞𝐦𝐧𝐚̆𝐫𝐢 𝐳𝐢𝐥𝐧𝐢𝐜𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐑𝐞𝐠𝐢𝐧𝐞𝐢 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐚. 𝟏𝟗𝟑𝟏”, Editura Omnium, București, 2023, ediție îngrijită de Acad. Georgeta Filitti și Tudor Vișan-Miu.

Georgeta Filitti, în recenzia sa la volumul „Jurnalul Reginei Maria a României - Însemnări Zilnice 1931”, oferă o perspectivă asupra transformărilor personale și a prezenței publice ale Reginei Maria ca urmare a întoarcerii și proclamării ca rege a fiului său, Carol al II-lea. Potrivit autoarei, această perioadă marchează o retragere semnificativă a Reginei din viața publică, descriind-o ca o „îmburghezire dureroasă”. Interesele ei se mută către activități personale precum horticultura și călătoriile extinse în Europa, toate sub supravegherea strictă a fiului său, pe care îl numește „Marele Tâlhar”. Aceste momente, alături de pregătirile pentru nunta Ilenei, sunt descrise în amănunt în jurnal, care captează esența vibrantă a României interbelice.

Georgeta Filitti, membru de onoare al Academiei Române (2022), decorată de Regele Mihai I cu Crucea Casei Regale, în anul 2012, și de Președintele României cu Ordinul Național „Serviciul Credincios" în grad de Cavaler, în anul 2019, este unul dintre cei mai importanți istorici contemporani din România, autoare a numeroase studii făcute asupra unor personalități istorice românești. Născută în 1938, la București, a absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București în 1961, iar în 1971 a obținut doctoratul în istorie la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. În perioada 1961-1998 a lucrat ca editor și cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române. În 1983, a obținut Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române pentru editarea Oratoriei lui Mihail Kogălniceanu (în total 9 volume).

În prezent, Georgeta Filitti își continuă activitatea în domeniul cercetării istorice și este una dintre personalitățile cele mai respectate din domeniul său. Lucrările sale sunt apreciate atât în România, cât și în străinătate, iar contribuția sa la cunoașterea istoriei României este de neprețuit.

Am sărbătorit Europe Day cu o nouă ediție de “studenții întreabă, profesorii răspund” pe teme variate care poate nu le acoperim la curs. Esența a fost: cum ne dorim să funcționeze și să evolueze UE? De unde începe acțiunea colectivă și unde se termină acțiunea individuală?

https://www.facebook.com/RISEOradea
Universitatea din Oradea, Centrul de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir ” Oradea, Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării  împreună cu Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal organizează Conferința „Silviu Dragomir - istoric al anului 1848 în Transilvania” susținută de istoricul american Paul E. MICHELSON, profesor emerit la Universitatea din Huntington, miercuri, 15 mai 2024, ora 14.00, în Aula Magna a Universității din Oradea.
Moderator prof.univ.dr.habil. Sorin ȘIPOȘ - Prorector al Universității din Oradea.


 

Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării din cadrul Universității din Oradea, împreună cu Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea, Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării din cadrul Universității din Oradea și Librăria Humanitas Oradea vă invită joi, 4 aprilie a.c., de la ora 17:00, la sediul Muzeului Țării Crișurilor (Str. Armatei Române 1/A), la un nou eveniment din seria Colocviile Muzeului Țării Crișurilor. De data aceasta este vorba de lansarea cărții PRINȚESELE ROȘII. Femei și bărbați, părinți și copii în ideologia și cotidianul comunist, autoare Lavinia Betea, publicată la Editura Corint, București 2024.

Lavinia Betea, prin intermediul celor mai numeroase apariții editoriale proprii, și-a propus să dezvăluie celor interesați adevărul despre trecutul recent al românilor și anume istoria comunismului, făcând acest lucru din postura de jurnalist cu o activitate prodigioasă în presa scrisă și televiziune, dar și în urma unei laborioase cercetări a arhivelor documentare.

Doctor în psihologie, Lavinia Betea reușește să pătrundă în mentalul clasei politice comuniste, psihologia comunismului fiind una dintre preocupările autoarei, temă cercetată în numeroase articole științifice publicate, dar și în unele dintre cele 28 de volume care au văzut lumina tiparului având-o ca autor sau coordonator. În prezent autoarea este profesor de psihologie socială și politică și director al Institutului European „Serge Moscovici” al Universității „Aurel Vlaicu” din Arad și deține dublă abilitare pentru coordonarea de doctorate: în științe umaniste de către Universitatea „Paul-Valéry” Montpellier 3 și în științele comunicării de către Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Subiectul volumului este unul inedit: relația liderilor comuniști Ceaușescu, Dej, Pauker, Brejnev și Stalin cu fiicele lor – o analiză temeinică obținută în urma unei laborioase documentări asupra figurilor feminine din familiile acestora. Fiind în egală măsură o lecție de istorie, dar și o analiză psihologică a relației părinte-copil și o introspecție în dinamica relațiilor părinte-copil cartea dezvăluie un paradox evident, punctat de autoare în prefața volumului: „(…) exemplele din această carte demonstrează că nici măcar aceia care și-au propus să schimbe lumea, creând «oameni noi», n-au reușit să și modeleze urmașii în sensul dorit. Și că mărunte întâmplări din timpuri interesante pot să te ridice în înălțimea cuibului de vultur. Tot astfel cum hazardul întâlnirii cu oameni nepotriviți, în locuri nepotrivite, te poate conduce la moarte. Istoria, s-a spus printre atâtea altele, e și filozofie predicând prin exemple.”

Evenimentul va fi moderat de către prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa, Decan al Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării și manager al Muzeului Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal, iar prezentarea volumului va fi făcută de conf. univ. dr. Florin Ardelean și prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa, alături de autoare.

La finalul evenimentului autoarea va acorda autografe pe volumele puse la dispoziție de Librăria Humanitas Oradea.

Intrarea este liberă în limita a 150 locuri!

Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării din cadrul Universității din Oradea, împreună cu Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal organizează în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea și Biblioteca Națională a României, organizează un nou eveniment de excepție în care protagonist va fi prof.univ.dr. Adrian Cioroianu, manager al Bibliotecii Naționale a României: conferința Acel Paris pe care îl iubim – în note diplomatice, între terorism și pandemie, ce va fi urmată de lansarea volumului Frumoasă era Sena pe sub florile mele. Notele unui ambasador român la Paris între Bataclan ʼ15 și COVID – 19, Editura Curtea Veche Publishing, 2023, autor Adrian Cioroianu. Evenimentul va avea loc vineri, 29 martie 2024, ora 12.00, în Sala de conferințe a Muzeului Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr.1/A) și va fi moderat de prof.univ.dr. Gabriel Moisa, decanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării.
Adrian Cioroianu este istoric, jurnalist, eseist și om politic, care a ocupat printre altele funcția de ministru al afacerilor externe, profesor universitar și decan al Facultății de Istorie de la Universitatea București și autor al mai multor volume de istorie a României. La funcția de decan este nevoit să renunțe odată cu numirea, în octombrie 2015, ca ambasador al României pe lângă UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură) la Paris. De această numire și de cei cinci ani petrecuți la Paris, într-un apartament pe malul Senei, se leagă și conținutul volumului menționat, surprinzând nopți și zile, scene de viață, scene de stradă, analizând oameni și descifrând mentalități.
„Pariul acestor pagini - mărturisește autorul - este să-l informeze pe cititor despre instituția numită UNESCO și despre ce face, în genere, un ambasador acolo și, totodată, să îl însoțească pe străzile acestui oraș impresionant care e Parisul...”.
Dincolo de activitatea instituțională, timp de cinci ani Adrian Cioroianu a fost un fin observator al realităților franceze, iar cartea pe care a scris-o este un adevărat caleidoscop care ne oferă imagini fidele despre tot ceea ce au însemnat cei cinci ani petrecuți de autor pe malul Senei. Nimic nu rămâne în afara ariei de interes a autorului: Parisul cu monumentele, străzile, oamenii lui, prieteniile pe care le-a legat, tabloul politic al Hexagonului, fierberile politice și sociale, vinurile, parfumurile, rafinamentul tipic franțuzesc, negustorii de antichități, oamenii străzii, Catedrala Notre-Dame, Muzeul Luvru și Turnul Eiffel etc.
Cartea este o veritabilă declarație de dragoste a autorului față de Franța, față de Paris, față de limba franceză, față de tot ce înseamnă și a însemnat spiritul francez și civilizația franceză. Cum însuși autorul mărturisește în paginile cărții, relația lui Adrian Cioroianu cu Franța „a fost, înainte și în timpul mandatului (…) la UNESCO, una înainte de toate sufletească și abia apoi de ordin instituțional”, adică el este „unul dintre numeroșii români cărora această țară le este dragă, dintr-un motiv sau altul, de cele mai multe ori intelectual”.
La finalul evenimentului autorul va acorda autografe pe cărțile puse la dispoziție prin Librăria Humanitas Oradea.
Intrarea este liberă în limita a 150 de locuri!
Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării din cadrul Universității din Oradea, împreună cu Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal organizează, în perioada 27 - 28 martie 2024, la sediul instituției muzeale din Strada Armatei Române nr. 1/A, ediția a doua a Conferinței Naționale „Zilele Filmului Istoric” - un concept cultural inițiat cu scopul de a surprinde modul în care funcționează mecanismele de propagandă și manipulare pe mai multe paliere ale societății, cu aplecare asupra perioadei comuniste.
Organizarea Zilelor Filmului Istoric a fost gândită ca un eveniment menit să evalueze impactul cinematografiei în societatea românească în anii regimului comunist. Dincolo de plăcerea revederii unor realizări cinematografice din trecut, unul dintre scopurile urmărite este acela de a surprinde modul în care filmul istoric a fost utilizat ca instrument de propagandă.
Deschiderea oficială a evenimentului va avea loc miercuri, 27 martie a.c., ora 17.00 și va fi urmată de lansarea volumului „Film și propagandă în România comunistă”, publicat la Editura Mega, Cluj-Napoca, 2024, autor Gabriel Moisa. Prezentarea volumului va fi realizată de prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, manager, Biblioteca Națională, București, și de prof. univ. dr. Virgiliu Ţârău, istoric, Facultatea de Istorie și Filosofie „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Cu această ocazie vor fi oferite de autor 100 de volume gratuite.
A doua zi este dedicată proiecției de film și dezbaterii pe marginea acestuia. Ediția din acest an aduce pe ecranul instituției muzeale, de la ora 1600, filmul „Să mori rănit din dragoste de viață”, 1984, regia Mircea Veroiu, urmat de dezbatereaCinematografia românească – instrument al regimului comunist de propagandă și manipulare?”, la care vor participa Bogdan Burileanu, critic de film și producător delegat al filmului mai sus menționat, Gheorghe Visu, actor, prof. univ. dr. Adrian Cioroianu și prof. univ. dr. Virgil Țârău, în prezența dnei Adina Rențea - manager cultural. Moderator va fi prof. univ. dr. Gabriel Moisa decan Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării a Universității din Oradea ți manager Muzeul Ţării Crişurilor Oradea - Complex Muzeal /.
Alese mulțumiri partenerilor acestui eveniment cultural unic: Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea. Manifestarea este realizată cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei și al Arhivei Națională de Filme – Cinemateca Română.

Intrarea este liberă în limita a 150 de locuri.

Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării din cadrul Universității din Oradea, împreună cu Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal organizează, la sediul instituției muzeale din Strada Armatei Române nr. 1/A, miercuri, 27 martie a.c., ora 17.00, lansarea volumului „Film și propagandă în România comunistă”, publicat la Editura Mega, Cluj-Napoca, 2024 (452 pagini), autor Gabriel Moisa.
Prezentarea volumului va fi realizată de două personalități de marcă din domeniu Prof.univ.dr. Adrian Cioroianu, manager, Biblioteca Națională, București, și de Prof.univ.dr. Virgiliu Țârău istoric, Facultatea de Istorie și Filosofie „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Cu această ocazie, la finalul evenimentului, vor fi oferite de autor 100 de volume gratuite publicului interesat.
În volumul de față, istoricul Gabriel Moisa explorează cu acuratețe și detaliu intersecția dintre cinematografie și manipularea istorică sub regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu. Având ca punct de plecare o preocupare îndelungată pentru modul în care scrierea istorică a fost instrumentalizată de către regimul comunist, autorul extinde cercetarea către modalitățile sofisticate prin care cinematografia, în special filmul de ficțiune, a fost utilizată ca un puternic instrument de propagandă. Într-o epocă marcată de încercările de a modela societatea conform canoanelor ideologice, cinematografia nu doar că a fost subordonată nevoilor propagandistice ale regimului, ci a servit și ca un mijloc esențial de rescriere vizuală a istoriei. Acest demers a avut ca scop ultim formarea unui conștient colectiv conform cu valorile și obiectivele comunismului, transformând filmele de ficțiune în instrumente eficace de modelare a percepțiilor și atitudinilor publice. Prin analiza sa, autorul nu doar că oferă o perspectivă nouă asupra rolului cinematografiei în politica de stat, ci și îmbogățește înțelegerea noastră despre complexitatea și ramificațiile utilizării artei și culturii în scopuri ideologice sub regimul comunist.
Lansarea volumului este parte a Conferinței Naționale „Zilele Filmului Istoric”, ediția a II-a (27-28 martie a.c.) - un concept cultural inițiat cu scopul de a surprinde modul în care funcționează mecanismele de propagandă și manipulare pe mai multe paliere ale societății, cu aplecare asupra perioadei comuniste.
Alese mulțumiri partenerilor acestui eveniment cultural unic: Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea. Manifestarea este realizată cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei și al Arhivei Naționala de Filme – Cinemateca Română.
 Intrarea este liberă în limita a 150 de locuri.